Jaful secolului. Recuperarea banilor, sub viteza melcului - sechestru pe 4 miliarde de lei în șase ani

În șase ani de când a fost retrasă licența celor trei bănci implicate în furtul miliardului, Banca de Economii, Unibank și Banca Socială nu a fost recuperat niciun leu din banii delapidați.

Centrul Național Anticorupție anunță, astăzi, într-un comunicat de presă că în perioada 2018 – 2021 Agenția de Recuperarea a Bunurilor Infracționale a pus sechestru pe bunuri, provenite din frauda bancară, în sumă de 4 miliarde de lei.

CNA susține că a fost pus sechestru pe indisponibilizarea a 2273 de terenuri agricole și pentru construcții, 3 aeronave, 748 de imobile și 351 mijloace de transport. De asemenea, sechestre au fost aplicate pe conturi bancare, numerar, pachete de acțiuni și capital social, dar și tehnică de calcul, însă nu este precizat exact care sunt bunurile provenite din frauda bancară.

Ultimele date ale Băncii Naționale arată că în șase ani de la retragerea licenței celor trei bănci nu a fost recuperat niciun leul din banii furați. Până în prezent, lichidatorii băncilor au încasat 2,6 miliarde de lei din vânzarea activelor.

Atât mijloacele disponibile în conturile Băncii de Economii BANCA SOCIALĂ și UNIBANK. La data retragerii licențelor, cât și mijloacele încasate ulterior de lichidatori sunt utilizate pentru cheltuielile aferente procesului de lichidare, precum și pentru onorarea creanțelor aferente creditului de urgență.

Din data retragerii licențelor și până la 30.06.2021 inclusiv, lichidatorii băncilor au achitat Băncii Naționale (până la 03.10.2016 inclusiv) și Ministerului Finanțelor (începând cu data de 04.10.2016) o parte din datoriile aferente creditelor de urgență acordate băncilor până la numirea lichidatorilor, care conform ordinii onorării creanțelor sunt în prima clasă de creanțe pentru achitare.

În anul 2014, cele trei bănci au fost delapidate de 1 miliard USD, iar BNM a acordat un credit de urgență în sumă de 14,2 miliarde de lei.

#delapidare #credite de urgență #BBNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.