Jaful secolului. Recuperarea banilor, sub viteza melcului - sechestru pe 4 miliarde de lei în șase ani

În șase ani de când a fost retrasă licența celor trei bănci implicate în furtul miliardului, Banca de Economii, Unibank și Banca Socială nu a fost recuperat niciun leu din banii delapidați.

Centrul Național Anticorupție anunță, astăzi, într-un comunicat de presă că în perioada 2018 – 2021 Agenția de Recuperarea a Bunurilor Infracționale a pus sechestru pe bunuri, provenite din frauda bancară, în sumă de 4 miliarde de lei.

CNA susține că a fost pus sechestru pe indisponibilizarea a 2273 de terenuri agricole și pentru construcții, 3 aeronave, 748 de imobile și 351 mijloace de transport. De asemenea, sechestre au fost aplicate pe conturi bancare, numerar, pachete de acțiuni și capital social, dar și tehnică de calcul, însă nu este precizat exact care sunt bunurile provenite din frauda bancară.

Ultimele date ale Băncii Naționale arată că în șase ani de la retragerea licenței celor trei bănci nu a fost recuperat niciun leul din banii furați. Până în prezent, lichidatorii băncilor au încasat 2,6 miliarde de lei din vânzarea activelor.

Atât mijloacele disponibile în conturile Băncii de Economii BANCA SOCIALĂ și UNIBANK. La data retragerii licențelor, cât și mijloacele încasate ulterior de lichidatori sunt utilizate pentru cheltuielile aferente procesului de lichidare, precum și pentru onorarea creanțelor aferente creditului de urgență.

Din data retragerii licențelor și până la 30.06.2021 inclusiv, lichidatorii băncilor au achitat Băncii Naționale (până la 03.10.2016 inclusiv) și Ministerului Finanțelor (începând cu data de 04.10.2016) o parte din datoriile aferente creditelor de urgență acordate băncilor până la numirea lichidatorilor, care conform ordinii onorării creanțelor sunt în prima clasă de creanțe pentru achitare.

În anul 2014, cele trei bănci au fost delapidate de 1 miliard USD, iar BNM a acordat un credit de urgență în sumă de 14,2 miliarde de lei.

#delapidare #credite de urgență #BBNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Domodedovo din Moscova, al doilea ca mărime din capitala Rusiei, a fost vândut pe 29 ianuarie la jumătate din prețul de pornire al licitației, într-o tranzacție care îl aduce în prim-plan pe miliardarul Arkadi Rotenberg, unul dintre apropiații președintelui Vladimir Putin, scrie presa rusă.

Potrivit presei ruse, aeroportul a fost achiziționat de compania „Perspektiva”, filială deținută integral de Aeroportul Internațional Sheremetyevo. Acesta este controlat parțial de statul rus și de un trust în care Rotenberg deține o participație importantă. În urma tranzacției, Domodedovo ajunge practic sub influența cercului de afaceri apropiați Kremlinului.

Prețul final al vânzării a fost de 66,1 miliarde de ruble (aproximativ 670 milioane de euro), exact jumătate din prețul inițial stabilit la licitație. Tranzacția vine după ce aeroportul a fost naționalizat în iunie 2025, la solicitarea Procuraturii Generale a Rusiei. Fostul proprietar, miliardarul Dmitri Kamenshchik, a fost acuzat că ar avea cetățenie străină și că ar fi prejudiciat interesele economice ale statului rus. Înainte de confiscare, instanța i-a interzis să părăsească țara.

Domodedovo, cândva principalul nod pentru zborurile internaționale din Moscova, a intrat într-un declin accentuat odată cu pandemia de COVID-19. Ulterior, sancțiunile impuse Rusiei după declanșarea războiului din Ucraina au redus drastic traficul aerian extern. Numărul pasagerilor a scăzut la aproximativ 14 milioane anual, la jumătate față de nivelurile anterioare crizei sanitare.

Problemele financiare ale aeroportului sunt semnificative. Datoria totală este estimată la circa 70 de miliarde de ruble, jumătate fiind în valută. Auditorii apreciază că doar plata dobânzilor și a ratelor la credite ar putea consuma aproximativ un sfert din veniturile anuale. Presa rusă a relatat că pierderile înregistrate anul trecut s-ar ridica la aproximativ 10 miliarde de ruble.

Noul proprietar este așteptat de autoritățile ruse să găsească soluții pentru redresarea situației. Totuși, experții spun că revenirea la profit depinde în mare măsură de reluarea zborurilor internaționale și de o eventuală relaxare a sancțiunilor — scenarii considerate puțin probabile pe termen scurt.