Jaful secolului. Recuperarea banilor, sub viteza melcului - sechestru pe 4 miliarde de lei în șase ani

În șase ani de când a fost retrasă licența celor trei bănci implicate în furtul miliardului, Banca de Economii, Unibank și Banca Socială nu a fost recuperat niciun leu din banii delapidați.

Centrul Național Anticorupție anunță, astăzi, într-un comunicat de presă că în perioada 2018 – 2021 Agenția de Recuperarea a Bunurilor Infracționale a pus sechestru pe bunuri, provenite din frauda bancară, în sumă de 4 miliarde de lei.

CNA susține că a fost pus sechestru pe indisponibilizarea a 2273 de terenuri agricole și pentru construcții, 3 aeronave, 748 de imobile și 351 mijloace de transport. De asemenea, sechestre au fost aplicate pe conturi bancare, numerar, pachete de acțiuni și capital social, dar și tehnică de calcul, însă nu este precizat exact care sunt bunurile provenite din frauda bancară.

Ultimele date ale Băncii Naționale arată că în șase ani de la retragerea licenței celor trei bănci nu a fost recuperat niciun leul din banii furați. Până în prezent, lichidatorii băncilor au încasat 2,6 miliarde de lei din vânzarea activelor.

Atât mijloacele disponibile în conturile Băncii de Economii BANCA SOCIALĂ și UNIBANK. La data retragerii licențelor, cât și mijloacele încasate ulterior de lichidatori sunt utilizate pentru cheltuielile aferente procesului de lichidare, precum și pentru onorarea creanțelor aferente creditului de urgență.

Din data retragerii licențelor și până la 30.06.2021 inclusiv, lichidatorii băncilor au achitat Băncii Naționale (până la 03.10.2016 inclusiv) și Ministerului Finanțelor (începând cu data de 04.10.2016) o parte din datoriile aferente creditelor de urgență acordate băncilor până la numirea lichidatorilor, care conform ordinii onorării creanțelor sunt în prima clasă de creanțe pentru achitare.

În anul 2014, cele trei bănci au fost delapidate de 1 miliard USD, iar BNM a acordat un credit de urgență în sumă de 14,2 miliarde de lei.

#delapidare #credite de urgență #BBNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova poate emite eurobonduri în orice volum, însă pentru a devenni vizibilă pe piețele internaționale și a intra în marile clasamente urmărite de investitori este necesară o emisiune de cel puțin 500 de milioane de euro. Precizările au fost făcute de Ion Gumene, secretar de stat la Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, în contextul discuțiilor privind o eventuală plasare de eurobonduri de către stat.

Potrivit oficialului, emisiuni sub acest prag sunt posibile din punct de vedere tehnic, însă nu sunt incluse în ratingurile urmărite de investitorii instituționali. „Poți emite și sub 500 de milioane, dar nu participi în clasamentele pentru investitori și practic nu ești vizibil pe piața internațională”, a explicat Ion Gumene.

Secretarul de stat a subliniat că agențiile de rating au metodologii diferite, unii analizând performanțele din trecut, alții perspectivele de viitor sau o combinație a acestora. Evaluările includ factori precum funcționarea sistemului de justiție, stabilitatea bugetară, performanța economiei, atractivitatea pentru investitori și relația statului cu Fondul Monetar Internațional. „Nu este un criteriu aplicabil doar Moldovei, este valabil pentru toate statele”, a menționat Gumene.

Oficialul a precizat că subiectul eurobondurilor este unul lucrat de mai mult timp, iar autoritățile trebuie să bifeze mai multe condiții înainte de o eventuală emisiune. Printre pașii deja realizați se numără diversificarea evaluărilor de rating. Dacă anterior Republica Moldova era evaluată de o singură agenție, în prezent țara are ratinguri acordate de Fitch Ratings și Standard & Poor’s, iar autoritățile lucrează la îmbunătățirea acestora pentru a crește atractivitatea investițională.

Totodată, în decembrie au fost actualizate regulamentele privind selectarea intermediarilor care asistă statul în procesul de emitere a eurobondurilor, un proces complex, cu componente juridice și financiare. Ministerul Finanțelor își consolidează și capacitățile interne, inclusiv prin instruirea echipelor care vor lucra direct cu investitorii, pregătirea materialelor de prezentare și participarea la roadshow-uri în centrele financiare internaționale.

Un alt element-cheie îl constituie identificarea proiectelor de investiții. Potrivit lui Ion Gumene, eurobondurile trebuie direcționate către investiții în economie și proiecte de creștere, nu doar pentru acoperirea cheltuielilor generale ale bugetului de stat.

În octombrie 2025, S&P Global Ratings, una dintre cele mai importante 3 agenții globale, a acordat R. Moldova ratingul suveran „BB-/B” cu „perspectivă stabilă”.