Jaful secolului. Recuperarea banilor, sub viteza melcului - sechestru pe 4 miliarde de lei în șase ani

În șase ani de când a fost retrasă licența celor trei bănci implicate în furtul miliardului, Banca de Economii, Unibank și Banca Socială nu a fost recuperat niciun leu din banii delapidați.

Centrul Național Anticorupție anunță, astăzi, într-un comunicat de presă că în perioada 2018 – 2021 Agenția de Recuperarea a Bunurilor Infracționale a pus sechestru pe bunuri, provenite din frauda bancară, în sumă de 4 miliarde de lei.

CNA susține că a fost pus sechestru pe indisponibilizarea a 2273 de terenuri agricole și pentru construcții, 3 aeronave, 748 de imobile și 351 mijloace de transport. De asemenea, sechestre au fost aplicate pe conturi bancare, numerar, pachete de acțiuni și capital social, dar și tehnică de calcul, însă nu este precizat exact care sunt bunurile provenite din frauda bancară.

Ultimele date ale Băncii Naționale arată că în șase ani de la retragerea licenței celor trei bănci nu a fost recuperat niciun leul din banii furați. Până în prezent, lichidatorii băncilor au încasat 2,6 miliarde de lei din vânzarea activelor.

Atât mijloacele disponibile în conturile Băncii de Economii BANCA SOCIALĂ și UNIBANK. La data retragerii licențelor, cât și mijloacele încasate ulterior de lichidatori sunt utilizate pentru cheltuielile aferente procesului de lichidare, precum și pentru onorarea creanțelor aferente creditului de urgență.

Din data retragerii licențelor și până la 30.06.2021 inclusiv, lichidatorii băncilor au achitat Băncii Naționale (până la 03.10.2016 inclusiv) și Ministerului Finanțelor (începând cu data de 04.10.2016) o parte din datoriile aferente creditelor de urgență acordate băncilor până la numirea lichidatorilor, care conform ordinii onorării creanțelor sunt în prima clasă de creanțe pentru achitare.

În anul 2014, cele trei bănci au fost delapidate de 1 miliard USD, iar BNM a acordat un credit de urgență în sumă de 14,2 miliarde de lei.

#delapidare #credite de urgență #BBNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.