Jaful secolului! Sechestre pe 59% din banii furați și zero lei recuperați

01 Aug. 2023, 11:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Aug. 2023, 11:39 // Actual //  bani.md

Octavian Iachimovschi, Procuror anticorupție susține că din jaful bancar care a avut loc în anul 2014 nu s-a recuperat niciun leu.

„Până în prezent s-a aplicat sechestru pe 59% din banii ieșiți din sistem. Se obicei când au loc asemenea furturi, rata de recuperare nu este mai mare de 20%. Cea mai mare parte a sechestrelor aplicate sunt peste hotarele țării. Este vorba de bunuri imobile. Sunt alte sume în așteptarea sechestrelor. Investigațiile noastre vor continua și ne vom strădui să compensăm fiecare bănuț”, a punctat Iachimovschi.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat de Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Aug. 2026, 18:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Aug. 2026, 18:37 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Escaladarea riscurilor de securitate în Marea Neagră ar putea scumpi transportul cerealelor și petrolului și ar putea crește importanța rutelor alternative prin Dunăre și Republica Moldova. Economistul Iurie Rija avertizează că atacurile recente asupra navelor și infrastructurii din zona Novorossiysk schimbă radical calculele armatorilor și pot provoca o „reevaluare” a întregii logistici regionale.

Potrivit economistului, Marea Neagră nu mai este privită de companiile de shipping doar ca o zonă în care se achită o primă suplimentară pentru riscul de război. Riscul a devenit unul direct pentru navele comerciale, echipaje și mărfurile transportate.

„Marea Neagră nu mai este percepută de armatori doar ca o zonă comercială cu «war risk», ci ca una în care nava comercială însăși poate deveni obiect al atacului”, susține Rija.

În aceste condiții, Turcia ar putea înăspri controalele asupra navigației, mai ales după ce incidentele din regiune au vizat inclusiv nave operate sau deținute de companii turcești și cetățeni turci.

Economistul precizează că nu este necesară o închidere juridică a Bosforului pentru ca piața să resimtă efectele. Verificările suplimentare, întârzierile și incertitudinea privind aprobarea voiajelor sunt suficiente pentru a majora costurile transportului maritim.

Novorossiysk reprezintă unul dintre cele mai importante noduri logistice ale Rusiei pentru exportul de cereale, petrol și alte mărfuri, iar în apropiere funcționează și terminalul Caspian Pipeline Consortium (CPC). Concentrarea riscului militar într-o asemenea zonă poate avea, prin urmare, efecte mult mai mari asupra pieței.

Armatorii trebuie să ia în calcul nu doar posibilitatea de a ajunge în port, ci și dacă operațiunile de încărcare vor continua, dacă nava va putea părăsi portul, cât va dura staționarea, cine va suporta eventualele costuri suplimentare și dacă asigurătorii vor menține acoperirea.

Potrivit lui Rija, prețul transportului poate crește astfel înainte ca un port să fie efectiv blocat.

Efectele s-ar putea transmite rapid și asupra pieței cerealelor. O eventuală reducere a accesibilității exporturilor rusești poate pune presiune în sus asupra cotațiilor internaționale ale grâului. O parte tot mai mare din diferența dintre prețul primit de producător și cel achitat de cumpărătorul final ar urma să fie absorbită de costurile logistice și de primele de risc.

În acest context, rutele alternative capătă o valoare comercială mai mare.

„Dacă presiunea asupra porturilor de adâncime din Marea Neagră continuă, piața începe să cumpere nu numai marfă, ci siguranță logistică”, afirmă economistul.

Rija subliniază că Dunărea nu poate înlocui cantitativ capacitatea Novorossiyskului sau a marilor porturi ucrainene. Totuși, fiecare tonă de capacitate alternativă devine mai valoroasă atunci când transportul maritim tradițional este afectat.

Pentru Republica Moldova, situația poate transforma Portul Internațional Liber Giurgiulești, calea ferată și coridoarele de tranzit terestru în active logistice mult mai importante.

Există însă și reversul medaliei. Creșterea fluxurilor de tranzit prin Republica Moldova ar putea suprasolicita infrastructura exact în perioada în care agricultorii moldoveni trebuie să-și transporte propria recoltă către cumpărători și porturi.

„Capacitatea logistică moldovenească poate fi solicitată de tranzit exact în perioada în care fermierul moldovean trebuie să-și evacueze propria recoltă”, avertizează Rija.

Economistul consideră că eventualele măsuri ale Ankarei nu trebuie interpretate în primul rând ca o sancțiune economică împotriva Rusiei, ci drept o încercare de gestionare a riscurilor și un semnal adresat părților implicate în conflict.

Convenția de la Montreux limitează posibilitatea unei interdicții arbitrare și permanente asupra comerțului civil prin strâmtorile turcești. Din acest motiv, scenariul unor controale suplimentare, întârzieri și măsuri temporare de securitate este, în opinia lui Rija, mai probabil decât o blocadă propriu-zisă.

Dacă însă situația se va prelungi săptămâni, efectele ar putea depăși cu mult problema navigației.

„Vorbim despre repricing-ul întregii logistici a Mării Negre, cu efect direct asupra grâului, petrolului, navlului, Dunării, Constanței și inclusiv asupra valorii coridorului moldovenesc”, conchide economistul.