JBS recunoaște că a plătit hackerilor o răscumpărare de de 11 milioane de dolari. A achitat cu Bitcoin

Directorul general al JBS USA a recunoscut că procesatorul de carne a plătit o răscumpărare în bitcoin echivalentă cu 11 milioane de dolari, după un atac cibernetic, care a afectat o mare parte dintre operaţiunile sale în America de Nord şi Australia.

La începutul acestei luni, grupul brazilian JBS SA, cel mai mare furnizor mondial de carne, a informat că a fost nevoit să îşi închidă facilităţile de procesare din SUA ca urmare a unui atac organizat al piraţilor cibernetici asupra unora dintre serverele sale.

„Aceasta a fost o decizie foarte dificilă de luat pentru compania noastră şi pentru mine personal. Cu toate acestea, am considerat că trebuie luată această decizie pentru a preveni orice riscuri potenţiale la adresa clienţilor noştri”, a spus Andre Nogueira, cu privire la decizia JBS de a plăti răscumpărarea piraţilor informatici.

Potrivit unor surse în spatele atacului cibernetic de la JBS s-ar afla un grup de hackeri ruşi cunoscut sub denumirea de REvil (Ransomware Evil; de asemenea cunoscut şi ca Sodinokibi), scrie Agerpres.

Prin atacurile de tip ransomware datele victimelor sunt criptate. De obicei hackerii oferă victimei atacului o cheie de criptare, în schimbul unor plăţi în criptomonedă care pot fi de sute de mii sau chiar de milioane de dolari.

#jbs #a recunoscut #rascumparare #atac #CEO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.