Jihadul amenzilor. Controale mai puține, sancțiuni mai mari

Serviciul fiscal anunță că în șase luni ale anului curent a efectuat 14 436 controale fiscale, cu 2127 mai puține față de perioada similară a anului precedent. Însă suma amenzilor practic s-a dublat și a constituit 185,6 mil. de lei.

Verificările fiscului au vizat restituirea TVA, accizelor, înregistrarea/anularea a statutului de plătitorilor TVA, restituirea impozitului pe venit/verificarea obligațiilor persoanelor fizice. În rezultatul verificărilor au fost stabilite 7373 abateri de la legislația fiscală în vigoare (sau în cazul a 51% din verificări), iar suma totală calculată a impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere etc. a depășit 62,65 mil. lei.

Din numărul verificărilor planificate pentru lunile ianuarie-iulie 2021 au fost realizate 64, iar în cazul a 86% dintre acestea au fost constatate încălcări fiscale, fiind calculate impozite, taxe, majorări de întârziere și sancțiuni în sumă de peste 45,13 mil. lei.

Controale fiscale neplanificate ce țin de lichidarea sau suspendarea activității agentului economic au fost 403 la număr, devieri de la legislație fiind stabilite în cadrul a 284 dintre acestea. Suma totală calculată a impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere a depășit 60,22 mil. lei, iar a sancțiunilor – 19,98 mil. lei.

Cel mai mic număr de verificări (48) au avut loc prin metoda de verificare repetată la fața locului, în toate cazurile fiind depistate încălcări fiscale. Astfel, plăți suplimentare au fost calculate în sumă totală de peste 22,41 mil. lei, iar sancțiuni – în sumă de 7,47 mil. lei.

Totodată, este extrem de înaltă și rata încălcărilor constatate în cazul controalelor fiscale la fata locului prin metoda de verificare totala – 99%, controale efectuate prin metode și din surse indirecte și controale efectuate la agenții economici aflați în procedură de insolvabilitate – 96% și controalelor fiscale la fata locului prin metoda de verificare tematica – 86%.

Cele mai puține devieri sunt înregistrate în cadrul verificărilor la fața locului prin metoda de verificare faptică – 10% din total. În șase luni ale anului curent în cazul acestor controale nu au fost calculate suplimentar impozite, taxe, majorări de întârziere etc., iar suma sancțiunilor în cadrul celor 383 controale încheiate a constituit 546,9 mii lei.

#controale #amenzi #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.