Jihadul amenzilor. Controale mai puține, sancțiuni mai mari

Serviciul fiscal anunță că în șase luni ale anului curent a efectuat 14 436 controale fiscale, cu 2127 mai puține față de perioada similară a anului precedent. Însă suma amenzilor practic s-a dublat și a constituit 185,6 mil. de lei.

Verificările fiscului au vizat restituirea TVA, accizelor, înregistrarea/anularea a statutului de plătitorilor TVA, restituirea impozitului pe venit/verificarea obligațiilor persoanelor fizice. În rezultatul verificărilor au fost stabilite 7373 abateri de la legislația fiscală în vigoare (sau în cazul a 51% din verificări), iar suma totală calculată a impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere etc. a depășit 62,65 mil. lei.

Din numărul verificărilor planificate pentru lunile ianuarie-iulie 2021 au fost realizate 64, iar în cazul a 86% dintre acestea au fost constatate încălcări fiscale, fiind calculate impozite, taxe, majorări de întârziere și sancțiuni în sumă de peste 45,13 mil. lei.

Controale fiscale neplanificate ce țin de lichidarea sau suspendarea activității agentului economic au fost 403 la număr, devieri de la legislație fiind stabilite în cadrul a 284 dintre acestea. Suma totală calculată a impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere a depășit 60,22 mil. lei, iar a sancțiunilor – 19,98 mil. lei.

Cel mai mic număr de verificări (48) au avut loc prin metoda de verificare repetată la fața locului, în toate cazurile fiind depistate încălcări fiscale. Astfel, plăți suplimentare au fost calculate în sumă totală de peste 22,41 mil. lei, iar sancțiuni – în sumă de 7,47 mil. lei.

Totodată, este extrem de înaltă și rata încălcărilor constatate în cazul controalelor fiscale la fata locului prin metoda de verificare totala – 99%, controale efectuate prin metode și din surse indirecte și controale efectuate la agenții economici aflați în procedură de insolvabilitate – 96% și controalelor fiscale la fata locului prin metoda de verificare tematica – 86%.

Cele mai puține devieri sunt înregistrate în cadrul verificărilor la fața locului prin metoda de verificare faptică – 10% din total. În șase luni ale anului curent în cazul acestor controale nu au fost calculate suplimentar impozite, taxe, majorări de întârziere etc., iar suma sancțiunilor în cadrul celor 383 controale încheiate a constituit 546,9 mii lei.

#controale #amenzi #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.