Jihadul amenzilor. Controale mai puține, sancțiuni mai mari

Serviciul fiscal anunță că în șase luni ale anului curent a efectuat 14 436 controale fiscale, cu 2127 mai puține față de perioada similară a anului precedent. Însă suma amenzilor practic s-a dublat și a constituit 185,6 mil. de lei.

Verificările fiscului au vizat restituirea TVA, accizelor, înregistrarea/anularea a statutului de plătitorilor TVA, restituirea impozitului pe venit/verificarea obligațiilor persoanelor fizice. În rezultatul verificărilor au fost stabilite 7373 abateri de la legislația fiscală în vigoare (sau în cazul a 51% din verificări), iar suma totală calculată a impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere etc. a depășit 62,65 mil. lei.

Din numărul verificărilor planificate pentru lunile ianuarie-iulie 2021 au fost realizate 64, iar în cazul a 86% dintre acestea au fost constatate încălcări fiscale, fiind calculate impozite, taxe, majorări de întârziere și sancțiuni în sumă de peste 45,13 mil. lei.

Controale fiscale neplanificate ce țin de lichidarea sau suspendarea activității agentului economic au fost 403 la număr, devieri de la legislație fiind stabilite în cadrul a 284 dintre acestea. Suma totală calculată a impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere a depășit 60,22 mil. lei, iar a sancțiunilor – 19,98 mil. lei.

Cel mai mic număr de verificări (48) au avut loc prin metoda de verificare repetată la fața locului, în toate cazurile fiind depistate încălcări fiscale. Astfel, plăți suplimentare au fost calculate în sumă totală de peste 22,41 mil. lei, iar sancțiuni – în sumă de 7,47 mil. lei.

Totodată, este extrem de înaltă și rata încălcărilor constatate în cazul controalelor fiscale la fata locului prin metoda de verificare totala – 99%, controale efectuate prin metode și din surse indirecte și controale efectuate la agenții economici aflați în procedură de insolvabilitate – 96% și controalelor fiscale la fata locului prin metoda de verificare tematica – 86%.

Cele mai puține devieri sunt înregistrate în cadrul verificărilor la fața locului prin metoda de verificare faptică – 10% din total. În șase luni ale anului curent în cazul acestor controale nu au fost calculate suplimentar impozite, taxe, majorări de întârziere etc., iar suma sancțiunilor în cadrul celor 383 controale încheiate a constituit 546,9 mii lei.

#controale #amenzi #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.