Joburi de viitor: (40) Șef de etică

Este recunoscut pe scară largă cât de scump poate fi un comportament neetic (se pierd mulți bani prin nereciclare sau reciclarea materialelor reziduale). Companiile sunt angajate să fie cât mai etice.

Șef de etică: Interacțiune

Șefii de etică lucrează în companii mari și organizații guvernamentale. Rolul lor este de a se asigura că responsabilitatea socială este luată în considerare în toate activitățile companiei și că compania este cu adevărat etică în practicile sale.

Șef de etică: Responsabilități/Atribuții

Directorul de etică supraveghează aderarea companiei la politicile zero deșeuri, consumul și producția sa de energie. Se asigură că compania este incluzivă din punct de vedere social, iar produsele sale și serviciile sunt bune pentru consumatori. Șefii de etică vor conduce, de asemenea, departamente de personal și inteligență artificială unități care sunt dedicate eticii virtuale – astfel asigurându-se că prejudiciile sociale nedorite nu se strecoară în algoritmi și datele persoanelor sunt păstrate private.

Șef de etică: Abilități

Șefii de etică sunt la curent cu cele mai recente inovații în domeniul eticii robotului și IA (inteligenței artificiale). Ei au cunoștințe puternice de drept și profesionale/ coduri etice culturale legate de industria lor. Posedă abilități în gândirea critică și rezolvarea problemelor, precum și managementul de informații. Șefii de etică conduc echipe, deci necesită managementul oamenilor și abilități de conducere corporativă. Ei sunt buni negociatori și mediatori.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.