Joburi de viitor: (40) Șef de etică

Este recunoscut pe scară largă cât de scump poate fi un comportament neetic (se pierd mulți bani prin nereciclare sau reciclarea materialelor reziduale). Companiile sunt angajate să fie cât mai etice.

Șef de etică: Interacțiune

Șefii de etică lucrează în companii mari și organizații guvernamentale. Rolul lor este de a se asigura că responsabilitatea socială este luată în considerare în toate activitățile companiei și că compania este cu adevărat etică în practicile sale.

Șef de etică: Responsabilități/Atribuții

Directorul de etică supraveghează aderarea companiei la politicile zero deșeuri, consumul și producția sa de energie. Se asigură că compania este incluzivă din punct de vedere social, iar produsele sale și serviciile sunt bune pentru consumatori. Șefii de etică vor conduce, de asemenea, departamente de personal și inteligență artificială unități care sunt dedicate eticii virtuale – astfel asigurându-se că prejudiciile sociale nedorite nu se strecoară în algoritmi și datele persoanelor sunt păstrate private.

Șef de etică: Abilități

Șefii de etică sunt la curent cu cele mai recente inovații în domeniul eticii robotului și IA (inteligenței artificiale). Ei au cunoștințe puternice de drept și profesionale/ coduri etice culturale legate de industria lor. Posedă abilități în gândirea critică și rezolvarea problemelor, precum și managementul de informații. Șefii de etică conduc echipe, deci necesită managementul oamenilor și abilități de conducere corporativă. Ei sunt buni negociatori și mediatori.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de motorină ale Ucrainei prin România „nu și-au revenit la nivelurile de dinaintea interdicției”, arată o analiză Profit.ro, deși Kievul a renunțat la restricțiile impuse pe 1 octombrie privind livrările prin portul Constanța. Traderii care foloseau terminalele constănțene preferă acum să vândă pe alte piețe, „printre care România, Serbia și Republica Moldova”.

În analiză se precizează că în octombrie „importurile maritime de motorină prin Oil Terminal au scăzut cu 50%”, până la 190.000 de tone, ceea ce a obligat compania românească să își reducă estimările de venituri pe 2025. Incertitudinea creată de Ucraina a dus la reorientarea comercianților: un operator citat de Enkorr spune că „ne vom concentra pe alte piețe”, iar altul afirmă că „vindem activ pe piața din România”.

Efectele se simt și în Republica Moldova. Analiza notează că „unele companii moldovenești au redevenit active în terminalele de la Marea Neagră”, după oprirea livrărilor de la rafinăria Petrotel-Lukoil, afectată de sancțiunile SUA. Totodată, presa de la Kiev relatează că Ucraina ar fi ridicat restricția privind motorina din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești „să poată reexporta carburanți în Ucraina”.

”Cererea de motorină din partea Republicii Moldova ar putea crește și mai mult, deoarece există zvonuri, potrivit presei de la Kiev, că Ucraina a ridicat interdicția privind importurile de motorină din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești să poată reexporta carburanți în Ucraina”, se menționează în analiza jurnaliștilor români.

În aceasta se subliniază că și fluxurile de motorină din India, aproximativ „73.000 de tone sosite la Constanța”, au fost redirecționate către România, Serbia și Republica Moldova, pe fondul scăderii cotațiilor și al schimbărilor din piață.

#port constanta #Ucraina #motorina #Moldova