Jongleriile Guvernului pentru a salva Moldovagaz de la incapacitate de plată! Cumpără gaz în avans de la Gazprom

Comisia pentru Situații Excepționale a decis să aloce 511 mil. de lei (circa 26 mil USD) pentru achiziția metanului de la Gazprom. În acest sens, CSE a decis majorarea capitalului social al Energocom.

Moldovagaz urma să achite un avans de 30 mil. USD Gazpromului, însă compania declara că nu are bani. Respectiv autoritățile au găsit soluția să achiziționeze gaz în avans pentru completarea rezervelor statului.

15 milioane de m3 de gaze naturale vor fi procurate de SA „Energocom”, în două tranșe, și stocate în depozitele din Ucraina. O asemenea decizie a fost luată, astăzi, în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), prezidate de prim-ministra Natalia Gavrilița.

Stocurile de gaze naturale vor fi procurate și livrate în baza unui contract-cadru de vânzare-cumpărare a gazelor naturale de tip EFET, încheiat între SA „Energocom” și SA „Moldovagaz”.

Pentru prima tranșă, de 10 milioane m3, prețul de achiziție va constitui 1882,78 de dolari per 1000 m³ și va fi confirmat prin actul de predare-primire între SA „Moldovagaz” și FJSC „Gazprom”, la care vor fi adăugate costurile de livrare prin sistemul de transport al SRL „Moldovatransgaz”.

A doua tranșă de procurare a gazelor naturale, în volum de 5 milioane m3, va fi efectuată în luna octombrie, la un preț preliminar de 1.058,11 de dolari per 1000 m³, estimat conform situației din 23 septembrie 2022. Preţul final al gazelor naturale va fi recalculat după stabilirea preţului de import al gazelor naturale pentru SA „Moldovagaz” în luna octombrie curent. De asemenea, membrii CSE au decis alocarea a 511 milioane lei, din bugetul de stat, SA „Energocom” pentru majorarea capitalului social.

#gaz #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.