Kazahstanul a confiscat cosmodromul Baikonur. Rusia nu mai are de unde să-și lanseze rachetele spațiale

Cosmodromul Baikonur, de unde Rusia își trimite în cosmos toate rachetele, a fost confiscat, în baza unei sentințe a unui tribunal din Astana, Kazahstan.

Scandalul dintre Rusia și Kazastan, care datează de mai mult timp, are la bază o datorie neplătită de Agenția Spațială Rusă care se ridică la peste 25 de milioane de euro.

Experții în geopolitică susțin încă că decizia tribunalului din Astana trebuie privită în cheia dorinței țărilor din Asia, foste membre ale Uniunii Soviectice de a ieși de sub ”umbrela” Rusiei. După izbunirea războiului din Ucraina, mai multe țări printre care și Kazahstanul au anunțat o serie de măsuri economice, care atestă că dorința acestora este să iasă de sub hegemonia ”imperiului rus”.

Tribunalul Centrului Financiar Internațional din Astana (AIFC) a decis recuperarea a peste 2 miliarde de ruble -aproximativ 26 de milioane de dolari- de la Centrul pentru exploatarea obiectelor de infrastructură spațială terestră (TsENKI) în favoarea întreprinderii mixte kazahe-ruse Baiterek.

Rusia vrea să plătească datoria

TsENKI, principalul operator al cosmodromurilor rusești și principala firmă din structura corporativă a Roscosmos, a primit, de asemenea, interdicția de a repatria sau de a vinde orice active tangibile situate în Kazahstan.

Bagdat Musin, ministrul Dezvoltării Digitale, Inovării și Industriei Aerospațiale din Kazahstan a confirmat că, în ciuda hotărârii judecătorești, există negocieri în curs de desfășurare pentru soluționarea litigiului.

”Spun din nou, decizia instanței a fost luată, dar procesele ulterioare vor continua. Acum, din câte știu eu, conducerea TsENKI se află în Kazahstan și negociază cu cei de la Baiterek”, a adăugat el.

Taxă pentru poluarea provocată de Soyuz 5

Potrivit presei din Kazahstan, valoarea plății neefectuate a fost calculată de autoritățile din Astana în urma unor evaluări legate de impactul asupra mediului al misiunii Soyuz-5.

Proiectul Soyuz-5, care vizează dezvoltarea unei noi rachete de transport mediu capabile să transporte până la 17 tone pe orbita joasă a Pământului, s-a confruntat cu întârzieri semnificative din cauza unor probleme de proiectare, a unor probleme tehnice și a lipsei de finanțare.

Termenul inițial de 2022 a fost amânat până în 2024 și au fost exprimate îngrijorări cu privire la posibilitatea unor noi întârzieri, potrivit aviacionline.com.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cosmodrom #Kazahstan #rachete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Propunerea de anulare a TVA-ului de 8% la gaz a fost întâmpinată cu un duș rece de către președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, care sugerează, nu fără o doză de ironie, că măsura ar ajuta mai degrabă buzunarele groase decât gospodăriile vulnerabile.

Potrivit deputatului, doar aproximativ 25% din populația Republicii Moldova se încălzește cu gaze naturale, iar logica este simplă: cu cât consumi mai mult gaz, cu atât beneficiezi mai mult de reducere. „Un proiect care, în principiu, o să ajute cei mai bogați din țara asta”, a punctat Marian.

În viziunea sa, anularea TVA ar însemna un gol serios în bugetul public. Oficialul a estimat că statul ar putea pierde până la un miliard de lei bani care, în mod normal, sunt direcționați spre compensații pentru gospodăriile fără acces la gaz, adică peste 60% din populație.

Deputatul a ironizat și profilul beneficiarilor principali ai măsurii și a sugerat că nu tocmai cei mai vulnerabili ar profita de reducere. În practică, spune el, gazul este consumat masiv mai ales în blocuri și în case individuale mari, unde facturile nu sunt tocmai modeste.

Chiar dacă autorii proiectului vorbesc despre un impact de circa 340 de milioane de lei, Marian a insistat că problema este una de principiu: măsura ar avea un caracter regresiv, adică ar favoriza gospodăriile cu venituri mai mari, în timp ce ar reduce resursele pentru compensațiile destinate celor vulnerabili.

În sprijinul argumentului său, șeful comisiei a amintit că, în ultimii ani, statul a plătit între 1 și 2 miliarde de lei anual pentru compensații la energie, sugerând că o nouă gaură bugetară ar complica și mai mult ecuația.

„Noi, dintr-o parte, luăm, calculăm, plătim birocratic și pe urmă dăm parțial înapoi. La final, riscăm să stimulăm pe cei bogați”, a conchis Marian.

Inițiativa legislativă nu a întrunit majoritatea voturilor în Comisia economie buget și finanțe pentru a fi propusă spre examinare în Parlament.