Kazahstanul a confiscat cosmodromul Baikonur. Rusia nu mai are de unde să-și lanseze rachetele spațiale

Cosmodromul Baikonur, de unde Rusia își trimite în cosmos toate rachetele, a fost confiscat, în baza unei sentințe a unui tribunal din Astana, Kazahstan.

Scandalul dintre Rusia și Kazastan, care datează de mai mult timp, are la bază o datorie neplătită de Agenția Spațială Rusă care se ridică la peste 25 de milioane de euro.

Experții în geopolitică susțin încă că decizia tribunalului din Astana trebuie privită în cheia dorinței țărilor din Asia, foste membre ale Uniunii Soviectice de a ieși de sub ”umbrela” Rusiei. După izbunirea războiului din Ucraina, mai multe țări printre care și Kazahstanul au anunțat o serie de măsuri economice, care atestă că dorința acestora este să iasă de sub hegemonia ”imperiului rus”.

Tribunalul Centrului Financiar Internațional din Astana (AIFC) a decis recuperarea a peste 2 miliarde de ruble -aproximativ 26 de milioane de dolari- de la Centrul pentru exploatarea obiectelor de infrastructură spațială terestră (TsENKI) în favoarea întreprinderii mixte kazahe-ruse Baiterek.

Rusia vrea să plătească datoria

TsENKI, principalul operator al cosmodromurilor rusești și principala firmă din structura corporativă a Roscosmos, a primit, de asemenea, interdicția de a repatria sau de a vinde orice active tangibile situate în Kazahstan.

Bagdat Musin, ministrul Dezvoltării Digitale, Inovării și Industriei Aerospațiale din Kazahstan a confirmat că, în ciuda hotărârii judecătorești, există negocieri în curs de desfășurare pentru soluționarea litigiului.

”Spun din nou, decizia instanței a fost luată, dar procesele ulterioare vor continua. Acum, din câte știu eu, conducerea TsENKI se află în Kazahstan și negociază cu cei de la Baiterek”, a adăugat el.

Taxă pentru poluarea provocată de Soyuz 5

Potrivit presei din Kazahstan, valoarea plății neefectuate a fost calculată de autoritățile din Astana în urma unor evaluări legate de impactul asupra mediului al misiunii Soyuz-5.

Proiectul Soyuz-5, care vizează dezvoltarea unei noi rachete de transport mediu capabile să transporte până la 17 tone pe orbita joasă a Pământului, s-a confruntat cu întârzieri semnificative din cauza unor probleme de proiectare, a unor probleme tehnice și a lipsei de finanțare.

Termenul inițial de 2022 a fost amânat până în 2024 și au fost exprimate îngrijorări cu privire la posibilitatea unor noi întârzieri, potrivit aviacionline.com.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cosmodrom #Kazahstan #rachete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul investiției în linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău va fi inclus în tariful la energia electrică, însă acest lucru nu trebuie interpretat ca o majorare imediată a facturilor, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.

Potrivit ministrului, vorbim despre o ajustare de aproximativ 5%, care reflectă exclusiv costul investiției în infrastructura energetică strategică. „Nu vorbim de majorări acum. Vorbim că costul liniei, costul de investiții, va fi reflectat în tarif. Vorbim de o ajustare de aproximativ 5%”, a explicat Junghietu.

El a subliniat că această ajustare înseamnă doar câțiva bănuți în plus față de tariful actual și că evoluția prețurilor pe piețele regionale poate compensa acest efect. „Dacă prețurile regionale, prețul mediu de achiziție, vor scădea, tarifele vor fi ajustate la o anumită perioadă”, a precizat ministrul.

Dorin Junghietu a reamintit că tarifele la energie nu sunt fixe și pot varia în funcție de costurile reale de achiziție. „Știm foarte bine că astă vară, în luna august, tarifele au fost ajustate în scădere. Ne aducem aminte. În vară, tarifele au fost reduse cu 40 și cu 50 de bani”, a spus ministrul.

Linia are o lungime totală de 157 km, traversează 35 de localități din opt raioane și leagă Stația Electrică Vulcănești 400 kV de Stația Electrică Chișinău 330 kV. Capacitatea de transport a liniei va ajunge până la 630 MVA, echivalentul a peste 50% din consumul de energie al țării în perioadele de vârf. Costul proiectului se ridică la circa 61 de milioane de euro.