Kazahstanul a confiscat cosmodromul Baikonur. Rusia nu mai are de unde să-și lanseze rachetele spațiale

Cosmodromul Baikonur, de unde Rusia își trimite în cosmos toate rachetele, a fost confiscat, în baza unei sentințe a unui tribunal din Astana, Kazahstan.

Scandalul dintre Rusia și Kazastan, care datează de mai mult timp, are la bază o datorie neplătită de Agenția Spațială Rusă care se ridică la peste 25 de milioane de euro.

Experții în geopolitică susțin încă că decizia tribunalului din Astana trebuie privită în cheia dorinței țărilor din Asia, foste membre ale Uniunii Soviectice de a ieși de sub ”umbrela” Rusiei. După izbunirea războiului din Ucraina, mai multe țări printre care și Kazahstanul au anunțat o serie de măsuri economice, care atestă că dorința acestora este să iasă de sub hegemonia ”imperiului rus”.

Tribunalul Centrului Financiar Internațional din Astana (AIFC) a decis recuperarea a peste 2 miliarde de ruble -aproximativ 26 de milioane de dolari- de la Centrul pentru exploatarea obiectelor de infrastructură spațială terestră (TsENKI) în favoarea întreprinderii mixte kazahe-ruse Baiterek.

Rusia vrea să plătească datoria

TsENKI, principalul operator al cosmodromurilor rusești și principala firmă din structura corporativă a Roscosmos, a primit, de asemenea, interdicția de a repatria sau de a vinde orice active tangibile situate în Kazahstan.

Bagdat Musin, ministrul Dezvoltării Digitale, Inovării și Industriei Aerospațiale din Kazahstan a confirmat că, în ciuda hotărârii judecătorești, există negocieri în curs de desfășurare pentru soluționarea litigiului.

”Spun din nou, decizia instanței a fost luată, dar procesele ulterioare vor continua. Acum, din câte știu eu, conducerea TsENKI se află în Kazahstan și negociază cu cei de la Baiterek”, a adăugat el.

Taxă pentru poluarea provocată de Soyuz 5

Potrivit presei din Kazahstan, valoarea plății neefectuate a fost calculată de autoritățile din Astana în urma unor evaluări legate de impactul asupra mediului al misiunii Soyuz-5.

Proiectul Soyuz-5, care vizează dezvoltarea unei noi rachete de transport mediu capabile să transporte până la 17 tone pe orbita joasă a Pământului, s-a confruntat cu întârzieri semnificative din cauza unor probleme de proiectare, a unor probleme tehnice și a lipsei de finanțare.

Termenul inițial de 2022 a fost amânat până în 2024 și au fost exprimate îngrijorări cu privire la posibilitatea unor noi întârzieri, potrivit aviacionline.com.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cosmodrom #Kazahstan #rachete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.