Kazahstanul deschide poarta curţii din spate a Rusiei pentru China şi pentru companiile germane şi americane

Kazahstanul ar trebui să fie o verigă de rezistenţă în orice efort al Rusiei de a reface într-un fel sau altul URSS. Uriaşa ţară bogată în petrol face parte din Uniunea Economică Eurasiatică, răspunsul Moscovei la Uniunea Europeană. Însă în prezent, în timp ce armata rusă pierde teren în Ucraina, Kazahstanul face o demonstraţie de independenţă politică şi economică în care este susţinut de China. Regimul kazah nu uită să dea atenţie nici corporaţiilor occidentale, se arată într-o analiză a Ziarului Financiar.

Este un semnal că Moscova a forţat revenirea epocii în care îşi domina vecinii, dar n-a reuşit decât să-i îndepărteze. Iar China este gata să-i primească. În contextul crizei de energie, spre Kazahstan îşi îndreaptă UE acum atenţia pentru petrol şi cărbune.

În ianuarie, când Kazahstanul era zguduit de proteste de amploare contra scumpirii carburanţilor şi contra conducerii statului, Moscova a trimis trupe pacificatoare în capitala Astana, sau Nur-Sultan, cum i se spunea până nu demult, pretextul fiind că au fost chemate acolo de preşedintele Kassym-Jomart Tokayev.

Mulţi s-au întrebat de ce Tokayev, un conducător cu mână de fier, care ordonase foc liber asupra protestatarilor, are nevoie de armata rusă pentru a se apăra de demonstranţi când statul are propria armată şi propriile forţe de ordine. Rusia şi-a retras trupele rapid.

O posibilă explicaţie a venit mai târziu, în februarie, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a dat ordin pentru începerea invaziei din Ucraina cu ajutorul Belarusului. Marşul spre Astana a fost o demonstraţie de forţă şi un semnal că armata rusă poate ajunge în doar câteva ore în capitala Kazahstanului.

Războiul Rusiei din Ucraina i-a dat lui Tokayev prilejul unic de a produce frustrări Kremlinului, scrie Foreign Policy. Niciun oficial kazah nu şi-a exprimat aprobarea pentru invazia rusă din Ucraina. Pe plan intern, simbolurile de propagandă militară rusă au fost interzise, iar tradiţionala paradă de Ziua Victoriei armatei sovietice de pe 9 mai a fost anulată. Zvonurile spun chiar şi că Ucraina a primit armament de la armata kazahă.

#tokaev #Kazahstan #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.