Kazahstanul deschide poarta curţii din spate a Rusiei pentru China şi pentru companiile germane şi americane

Kazahstanul ar trebui să fie o verigă de rezistenţă în orice efort al Rusiei de a reface într-un fel sau altul URSS. Uriaşa ţară bogată în petrol face parte din Uniunea Economică Eurasiatică, răspunsul Moscovei la Uniunea Europeană. Însă în prezent, în timp ce armata rusă pierde teren în Ucraina, Kazahstanul face o demonstraţie de independenţă politică şi economică în care este susţinut de China. Regimul kazah nu uită să dea atenţie nici corporaţiilor occidentale, se arată într-o analiză a Ziarului Financiar.

Este un semnal că Moscova a forţat revenirea epocii în care îşi domina vecinii, dar n-a reuşit decât să-i îndepărteze. Iar China este gata să-i primească. În contextul crizei de energie, spre Kazahstan îşi îndreaptă UE acum atenţia pentru petrol şi cărbune.

În ianuarie, când Kazahstanul era zguduit de proteste de amploare contra scumpirii carburanţilor şi contra conducerii statului, Moscova a trimis trupe pacificatoare în capitala Astana, sau Nur-Sultan, cum i se spunea până nu demult, pretextul fiind că au fost chemate acolo de preşedintele Kassym-Jomart Tokayev.

Mulţi s-au întrebat de ce Tokayev, un conducător cu mână de fier, care ordonase foc liber asupra protestatarilor, are nevoie de armata rusă pentru a se apăra de demonstranţi când statul are propria armată şi propriile forţe de ordine. Rusia şi-a retras trupele rapid.

O posibilă explicaţie a venit mai târziu, în februarie, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a dat ordin pentru începerea invaziei din Ucraina cu ajutorul Belarusului. Marşul spre Astana a fost o demonstraţie de forţă şi un semnal că armata rusă poate ajunge în doar câteva ore în capitala Kazahstanului.

Războiul Rusiei din Ucraina i-a dat lui Tokayev prilejul unic de a produce frustrări Kremlinului, scrie Foreign Policy. Niciun oficial kazah nu şi-a exprimat aprobarea pentru invazia rusă din Ucraina. Pe plan intern, simbolurile de propagandă militară rusă au fost interzise, iar tradiţionala paradă de Ziua Victoriei armatei sovietice de pe 9 mai a fost anulată. Zvonurile spun chiar şi că Ucraina a primit armament de la armata kazahă.

#tokaev #Kazahstan #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși Republica Moldova are una dintre cele mai stricte legislații antifumat din regiune, minorii continuă să aibă acces facil la produse care conțin nicotină, în special la țigările electronice de unică folosință (cunoscute ca „vape-uri”). Un studiu realizat de Societatea de Pediatrie din Moldova, în 2023, arată că 36% dintre adolescenții cu vârste între 10 și 16 ani au declarat că utilizează țigări electronice. Statisticile arată că, în Republica Moldova, unul din trei minori a încercat țigările electronice, care continuă să fie vândute și promovate online, chiar dacă, de trei ani, legea interzice comerțul electronic al acestora, scrie realitatea.md.

Astfel, în pofida legislației stricte, tinerii nu doar că au acces la aceste produse, ci le și folosesc frecvent, inclusiv în instituțiile de învățământ. Un vox populi realizat în contextul Zilei Mondiale Fără Tutun scoate la iveală dimensiunile reale ale acestei crize. Fenomenul ia amploare, iar părinții și societatea trag semnale serioase de alarmă cu privire la cât de accesibile au devenit aceste produse.

„Copiii și minorii le folosesc foarte des. Am și un frate mai mic, care e la școală, la gimnaziu – chiar și în clasa lui deja se folosesc țigări electronice. Părinții le dau bani pentru o plăcintă sau o apă, dar ei…”

„Acum, toți tinerii ăștia de 15, 14, 12, 13 ani stau cu fleacul ăsta în gură, fără să știe ce conține.”

Oamenii mai spun că minorii cumpără vape-uri de unică folosință online. Deși comerțul electronic este interzis, aceștia au acces la produse prin rețele sociale, grupuri de Telegram sau diverse site-uri.

„Am văzut multe site-uri și conturi pe Instagram care vând pufuri cu diferite arome și concentrații.”

„Comanzi online și nu îți cer niciun document de identitate. Pur și simplu îți vând. Poate fi pe Telegram, în cel mai rău caz, sau pe site-uri – sunt mai multe variante.”

„Am impresia că nici nu mai trebuie să mergi la magazin. Există o rețea online, iar acolo sunt băieți care fac business, ca în anii ’90, dar într-un alt format.”

Potrivit respondenților, lipsa controalelor, pedepsele ușoare și vânzătorii nepăsători sunt doar câțiva dintre factorii care alimentează fenomenul.

„Trebuie să luptăm cu rețeaua, trebuie să-i pedepsim pentru că vând minorilor. Cum altfel? N-au voie! Eu sunt lucrător comercial și nu înțeleg cum se poate. Și la mine au venit, dar imediat am întrebat: vârsta? Buletinul? Trebuie sancționați, prinși și amendați!”

„Pentru cei care încalcă legea, pedepsele ar trebui să fie cât mai mari. Eu cred că o singură amendă serioasă e suficientă pentru ca să nu mai repete.”

„Sunt mai ceva ca mierea. Statul e vinovat că le permite să fie vândute.”

Potrivit Serviciului Vamal, în 2023, în Republica Moldova au fost importate 6.500 de litri de lichid pentru vape-uri, iar în 2024 cifra s-a dublat, cea mai mare parte a vânzărilor având loc ilegal. Țigările electronice sunt promovate deschis și agresiv în cel puțin 30 de magazine online, inclusiv pe rețelele sociale precum Instagram, TikTok și Telegram. Tendința a fost confirmată și de controalele efectuate de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, în perioada 2022–2023, autoritățile au identificat 1.128 de conturi online care promovau produse din tutun și țigări electronice. În pofida sancțiunilor aplicate, în valoare totală de aproximativ un milion de lei, această practică continuă nestingherită.

#vapeuri #Moldova