Kievul întinde o mână de ajutor Chișinăului. Ar putea livra 15 mil. metri cubi de gaz

Republica Moldova s-a adresat Kievului cu rugămintea de a livra 15 mil. metru cubi de gaz pe fundalul deficitului de metan cu care se confruntă țara, potrivit declarației, făcută pe facebook, a lui Andrei Ghersus, Șeful Comisiei Radei Supreme pentru energie, locuințe și utilități

Ghersus a spus că, în prezent, rezervele de gaz ale Ucrainei sunt de circa 18 mil. metri cubi de gaz. Or, în cazul în care se va ajunge la un compromis, Kievul vrea ca autoritățile Republicii Moldova să întoarcă cantitatea de gaz.

”În patru luni, Republica Moldova va găsi un furnizor sigur de gaze or, în februarie-martie acest gaz va fi necesar Ucrainei”, a precizat Ghersus.

Anterior, secretarul Consiliului de Securitate Națională și Apărare (CSNA) al Ucrainei, Alexei Danilov a declarat că Kievul este gata să ajute Republica Moldova cu gaz cu condiția ca metanul să fie întors. El a precizat că Ucraina este interesată în acordarea ajutorului în condițiile în care o regiune a țării primește curent din sistemul energetic comun al Republicii Moldova. ”Gazprom șantajează Chișinăul, de aceea s-a ajuns la probleme cu aprovizionarea cu gaze a țării”.

La 1 aprilie, curent, Republica Moldova cumpăra gaz din Federația Rusă la un preț de 176 USD/mia de metri cubi la un volum de 2,5-3 miliarde metri cubi

Contractul cu Gazprom a expirat la 30 septembrie și a fost prelungit pentru o lună. Or, deocamdată nu s-a ajuns la o înțelegere cu concernul rus. După vizita de ieri de la Moscova, ministrul Infrastructurii, Andrei Spănu a declarat că: ”oferta propusă, la moment, de Gazprom nu este în avantajul cetățenilor noștri. Prețul cerut, care include condiții financiare și nefinanciare, inclusiv achitarea în termeni restrânși a datoriei istorice, este mai mare decât ofertele de pe piețele internaționale de gaz. Republica Moldova nu poate accepta să plătească un preț la gaz mai mare decât toate celelalte state din regiune”.

#gaz #ajutor #Kiev

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.