Kievul întinde o mână de ajutor Chișinăului. Ar putea livra 15 mil. metri cubi de gaz

Republica Moldova s-a adresat Kievului cu rugămintea de a livra 15 mil. metru cubi de gaz pe fundalul deficitului de metan cu care se confruntă țara, potrivit declarației, făcută pe facebook, a lui Andrei Ghersus, Șeful Comisiei Radei Supreme pentru energie, locuințe și utilități

Ghersus a spus că, în prezent, rezervele de gaz ale Ucrainei sunt de circa 18 mil. metri cubi de gaz. Or, în cazul în care se va ajunge la un compromis, Kievul vrea ca autoritățile Republicii Moldova să întoarcă cantitatea de gaz.

”În patru luni, Republica Moldova va găsi un furnizor sigur de gaze or, în februarie-martie acest gaz va fi necesar Ucrainei”, a precizat Ghersus.

Anterior, secretarul Consiliului de Securitate Națională și Apărare (CSNA) al Ucrainei, Alexei Danilov a declarat că Kievul este gata să ajute Republica Moldova cu gaz cu condiția ca metanul să fie întors. El a precizat că Ucraina este interesată în acordarea ajutorului în condițiile în care o regiune a țării primește curent din sistemul energetic comun al Republicii Moldova. ”Gazprom șantajează Chișinăul, de aceea s-a ajuns la probleme cu aprovizionarea cu gaze a țării”.

La 1 aprilie, curent, Republica Moldova cumpăra gaz din Federația Rusă la un preț de 176 USD/mia de metri cubi la un volum de 2,5-3 miliarde metri cubi

Contractul cu Gazprom a expirat la 30 septembrie și a fost prelungit pentru o lună. Or, deocamdată nu s-a ajuns la o înțelegere cu concernul rus. După vizita de ieri de la Moscova, ministrul Infrastructurii, Andrei Spănu a declarat că: ”oferta propusă, la moment, de Gazprom nu este în avantajul cetățenilor noștri. Prețul cerut, care include condiții financiare și nefinanciare, inclusiv achitarea în termeni restrânși a datoriei istorice, este mai mare decât ofertele de pe piețele internaționale de gaz. Republica Moldova nu poate accepta să plătească un preț la gaz mai mare decât toate celelalte state din regiune”.

#gaz #ajutor #Kiev

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.