Kievul întinde o mână de ajutor Chișinăului. Ar putea livra 15 mil. metri cubi de gaz

Republica Moldova s-a adresat Kievului cu rugămintea de a livra 15 mil. metru cubi de gaz pe fundalul deficitului de metan cu care se confruntă țara, potrivit declarației, făcută pe facebook, a lui Andrei Ghersus, Șeful Comisiei Radei Supreme pentru energie, locuințe și utilități

Ghersus a spus că, în prezent, rezervele de gaz ale Ucrainei sunt de circa 18 mil. metri cubi de gaz. Or, în cazul în care se va ajunge la un compromis, Kievul vrea ca autoritățile Republicii Moldova să întoarcă cantitatea de gaz.

”În patru luni, Republica Moldova va găsi un furnizor sigur de gaze or, în februarie-martie acest gaz va fi necesar Ucrainei”, a precizat Ghersus.

Anterior, secretarul Consiliului de Securitate Națională și Apărare (CSNA) al Ucrainei, Alexei Danilov a declarat că Kievul este gata să ajute Republica Moldova cu gaz cu condiția ca metanul să fie întors. El a precizat că Ucraina este interesată în acordarea ajutorului în condițiile în care o regiune a țării primește curent din sistemul energetic comun al Republicii Moldova. ”Gazprom șantajează Chișinăul, de aceea s-a ajuns la probleme cu aprovizionarea cu gaze a țării”.

La 1 aprilie, curent, Republica Moldova cumpăra gaz din Federația Rusă la un preț de 176 USD/mia de metri cubi la un volum de 2,5-3 miliarde metri cubi

Contractul cu Gazprom a expirat la 30 septembrie și a fost prelungit pentru o lună. Or, deocamdată nu s-a ajuns la o înțelegere cu concernul rus. După vizita de ieri de la Moscova, ministrul Infrastructurii, Andrei Spănu a declarat că: ”oferta propusă, la moment, de Gazprom nu este în avantajul cetățenilor noștri. Prețul cerut, care include condiții financiare și nefinanciare, inclusiv achitarea în termeni restrânși a datoriei istorice, este mai mare decât ofertele de pe piețele internaționale de gaz. Republica Moldova nu poate accepta să plătească un preț la gaz mai mare decât toate celelalte state din regiune”.

#gaz #ajutor #Kiev

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.