Kim Kardashian a cumpărat la licitație un crucifix purtat de prințesa Diana. Cât a plătit

Kim Kardashian a cumpărat crucifixul Attallah, un celebru pandantiv purtat de prinţesa Diana, la o licitaţie organizată miercuri la Londra.

Crucifixul Attallah, un luxos pandantiv realizat în anii 1920 de marele bijutier britanic Garrard, fusese purtat în mai multe rânduri de prinţesa Diana.

Acesta a fost vândut la licitaţie pentru suma de 163.800 de lire sterline (circa 187.000 de euro) în cadrul unei licitaţii organizate miercuri în capitala britanică.

Crucea de ametist, o varietate de cuarţ violet, a fost cumpărată de un reprezentant în numele vedetei Kim Kardashian, a confirmat casa de licitații Sotheby’s.

Pandantivul, purtat de prinţesă la o gală caritabilă la Londra în 1987, a fost vândut pentru peste dublul preţului estimat. Crucifixul este decorat cu diamante de 5,25 carate.

„Bijuteriile deţinute sau purtate de prinţesa Diana sunt rareori disponibile pe piaţă, mai ales o piesă precum crucifixul Attalah, care este colorat, îndrăzneţ şi distinctiv”, a declarat Kristian Spofforth de la Sotheby’s înainte de vânzare. „Într-o oarecare măsură, acest pandantiv neobişnuit este simbolul încrederii tot mai mari a prinţesei în alegerile sale vestimentare şi de bijuterii, în acel moment special din viaţa ei”, a adăugat el.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crucifix #bijuterie #kim Kardashian #lux

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului 2025, Republica Moldova a produs un volum record de 386 milioane kWh de energie electrică regenerabilă, cel mai mare nivel trimestrial înregistrat vreodată. Producția anualizată a depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard kWh, iar estimarea pentru întreg anul 2025 este de aproximativ 1,2 miliarde kWh, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

„Este de zece ori mai mult decât produceam în 2020 și de peste 40 de ori mai mult decât acum un deceniu. În 2015, 99% din energia electrică consumată era importată, direct sau prin gaz importat pentru producție locală. Nu cunosc un alt exemplu în Europa al unei schimbări atât de rapide”, subliniază Ioniță.

Structura producției regenerabile din 2025 indică o schimbare radicală față de anii precedenți: 64% din energie provine din surse fotovoltaice, circa 29% din eolian, aproximativ 6% din hidroenergie, iar 1–1,5% din biogaz. Dacă în trecut hidroenergia domina aproape integral segmentul „verde”, astăzi investițiile private în panouri solare și turbine eoliene reprezintă principalul motor al creșterii.

Efectul economic este deja vizibil. În 2025, energia regenerabilă produsă local acoperă aproximativ 26% din consumul total de electricitate al țării. Mai mult de un sfert din energia consumată nu mai depinde de importuri, geopolitică sau de prețul gazelor. Iarna contribuția este susținută de vânt, iar vara de soare, conturând un mix energetic funcțional.

Creșterea accelerată aduce însă o nouă provocare. În anumite zile de vară, producția regenerabilă a acoperit 100% din consumul intern pentru câteva ore. În 2026, este posibil ca producția să depășească cererea cu 30–40% în anumite intervale.

Diferențele de preț sunt însă mari. Energia este foarte ieftină ziua și de până la patru ori mai scumpă seara și există situații cu ecarturi de 20–30 de ori între prețurile orare. „Fără stocare, riscăm să vindem ieftin și să cumpărăm scump”, avertizează economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, lansarea bursei de energie electrică a fost primul pas strategic corect, transformând energia într-o marfă tranzacționabilă. Următorul pas inevitabil este dezvoltarea capacităților de stocare, care ar permite stabilizarea sistemului, creșterea securității energetice și apariția unei noi ramuri de afaceri.

Economistul estimează că o mică afacere de stocare poate fi lansată cu aproximativ 250.000 de euro capital propriu, restul investiției putând fi atras prin creditare, ceea ce face domeniul accesibil și IMM-urilor.