Krasnoselski ține cu dinții de Uzina de la Rîbnița. Îi fuge pământul de sub picioare și vrea autorizație pentru 5 ani

Ministra Mediului recunoaște că prelungirea autorizației pentru uzina metalurgică de la Rîbnița reprezintă compromisul identificat cu stânga Nistrului pentru a obține un preț redus la energia electrică. Iuliana Cantaragiu spune că uzina a depus deja cerere pentru a obține autorizația de mediu pentru o perioadă de 5 ani. Ministra spune că printre condițiile eliberării acestei autorizații este achitarea taxei de mediu în bugetul de stat.

„Partea pozitivă este că pentru prima dată în 30 de ani discutăm problemele de mediu cu partea transnistreană. Noi am solicitat tuturor companiilor din stânga Nistrului să se conformeze legislației Republicii Moldova și să funcționeze în baza autorizațiilor. Ei înțeleg că dacă vor să aibă relații de export sau import cu Uniunea Europeană trebuie să funcționeze în baza legislației de mediu. Uzina de la Rîbnița, parțial, deja a făcut asta. Ei au fost acreditați la standardul internațional de mediu ISO 14000. Am avut deja un prin control de mediu. Inspectorii noștri au fost acolo și după inspecție, au prezentat o listă de neconformități care trebuie remediate. Obiectul negocierii a fost că, pe de o parte, noi avem nevoie de energie electrică, pe de altă parte, ei aveau nevoie de autorizație eliberată mai rapid”, a spus Iuliana Cantaragiu în timpul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” de la RliveTV.

Potrivit ministrei, administrația uzinei a depus cerere privind eliberarea autorizației de mediu. Asta presupune respectarea normelor de captare a emisiilor, plata pentru poluarea mediului în bugetul de stat. Acestea sunt condițiile funcționării uzinei. 5 ani este perioada unei autorizații eliberate în mod normal.

După expirarea autorizației temporare de mediu, există șanse ca uzina de la Rîbnița să obțină o autorizație permanentă pentru o perioadă de 5 ani. Acest lucru se va întâmpla dacă inspectorii de mediu vor stabili că întreprinderea corespunde tuturor rigorilor specifice legislației naționale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#uzina Rîbnița #metalurgică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.