Krasnoselski ține cu dinții de Uzina de la Rîbnița. Îi fuge pământul de sub picioare și vrea autorizație pentru 5 ani

Ministra Mediului recunoaște că prelungirea autorizației pentru uzina metalurgică de la Rîbnița reprezintă compromisul identificat cu stânga Nistrului pentru a obține un preț redus la energia electrică. Iuliana Cantaragiu spune că uzina a depus deja cerere pentru a obține autorizația de mediu pentru o perioadă de 5 ani. Ministra spune că printre condițiile eliberării acestei autorizații este achitarea taxei de mediu în bugetul de stat.

„Partea pozitivă este că pentru prima dată în 30 de ani discutăm problemele de mediu cu partea transnistreană. Noi am solicitat tuturor companiilor din stânga Nistrului să se conformeze legislației Republicii Moldova și să funcționeze în baza autorizațiilor. Ei înțeleg că dacă vor să aibă relații de export sau import cu Uniunea Europeană trebuie să funcționeze în baza legislației de mediu. Uzina de la Rîbnița, parțial, deja a făcut asta. Ei au fost acreditați la standardul internațional de mediu ISO 14000. Am avut deja un prin control de mediu. Inspectorii noștri au fost acolo și după inspecție, au prezentat o listă de neconformități care trebuie remediate. Obiectul negocierii a fost că, pe de o parte, noi avem nevoie de energie electrică, pe de altă parte, ei aveau nevoie de autorizație eliberată mai rapid”, a spus Iuliana Cantaragiu în timpul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” de la RliveTV.

Potrivit ministrei, administrația uzinei a depus cerere privind eliberarea autorizației de mediu. Asta presupune respectarea normelor de captare a emisiilor, plata pentru poluarea mediului în bugetul de stat. Acestea sunt condițiile funcționării uzinei. 5 ani este perioada unei autorizații eliberate în mod normal.

După expirarea autorizației temporare de mediu, există șanse ca uzina de la Rîbnița să obțină o autorizație permanentă pentru o perioadă de 5 ani. Acest lucru se va întâmpla dacă inspectorii de mediu vor stabili că întreprinderea corespunde tuturor rigorilor specifice legislației naționale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#uzina Rîbnița #metalurgică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Luni, 19 ianuarie 2026, debutează cea de-a 56-a ediție a Forumul Economic Mondial de la Davos, într-un context marcat de instabilitate geopolitică profundă și tensiuni fără precedent în relațiile internaționale. Mulți lideri europeni consideră actualul moment drept cel mai dificil pentru continent de la încheierea Războiului Rece, fiind puse sub semnul întrebării relația cu Statele Unite, modelul economic european și arhitectura de securitate.

Unul dintre cele mai așteptate momente ale forumului este revenirea președintelui SUA, Donald Trump, la Davos, după o absență de șase ani. Participarea are loc la aproximativ un an de la preluarea noului său mandat prezidențial și într-un climat tensionat, generat de amenințările comerciale, intervențiile militare și pozițiile unilaterale adoptate de administrația americană.

Acțiunile recente ale Washingtonului au amplificat îngrijorările liderilor europeni, după ce Trump a trimis trupe pentru capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar frâna procesul de pace și a amenințat Iranul cu o intervenție militară în cazul continuării represiunii interne. Discursul lui Donald Trump este programat la mijlocul săptămânii și, potrivit unui oficial al Casei Albe, va pune accent pe problemele interne ale Statelor Unite, în special costul vieții și politicile economice, dar și pe solicitarea adresată europenilor de a renunța la politicile considerate de acesta drept generatoare de stagnare economică.

Relațiile dintre SUA și Europa traversează un nou moment critic, după ce Trump a insistat asupra intenției Washingtonului de a prelua controlul asupra Groenlandei, amenințând concomitent cu impunerea de tarife împotriva aliaților europeni din NATO care se opun unei asemenea acțiuni. Opt state europene, printre care Marea Britanie, Germania, Franța și țările nordice, au transmis un mesaj comun extrem de ferm, avertizând că aceste demersuri riscă să declanșeze „o spirală descendentă periculoasă” și să submineze relațiile transatlantice.

De cealaltă parte, lideri europeni precum președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vin la Davos cu un mesaj comun axat pe apărarea comerțului liber, consolidarea cooperării transatlantice și sprijinul ferm pentru Ucraina.

Războiul din Ucraina rămâne una dintre temele centrale ale forumului, la aproape patru ani de la invazia Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski este prezent la Davos, unde ar putea avea noi discuții cu Donald Trump privind garanțiile de securitate necesare unui posibil armistițiu. Totodată, un subiect sensibil este inițiativa lui Trump de a crea un așa-numit „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, propus ca o abordare „nouă și îndrăzneață” pentru soluționarea conflictelor globale, dar criticată de unii observatori ca o tentativă de a ocoli Consiliul de Securitate al ONU.

Forumul are loc și pe fondul unei intervenții militare recente a SUA în Venezuela și al escaladării tensiunilor din Iran, unde protestele anti-guvernamentale riscă să ducă la noi valuri de represiune. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, participă la reuniunea de la Davos.