Krasnoselski ține cu dinții de Uzina de la Rîbnița. Îi fuge pământul de sub picioare și vrea autorizație pentru 5 ani

Ministra Mediului recunoaște că prelungirea autorizației pentru uzina metalurgică de la Rîbnița reprezintă compromisul identificat cu stânga Nistrului pentru a obține un preț redus la energia electrică. Iuliana Cantaragiu spune că uzina a depus deja cerere pentru a obține autorizația de mediu pentru o perioadă de 5 ani. Ministra spune că printre condițiile eliberării acestei autorizații este achitarea taxei de mediu în bugetul de stat.

„Partea pozitivă este că pentru prima dată în 30 de ani discutăm problemele de mediu cu partea transnistreană. Noi am solicitat tuturor companiilor din stânga Nistrului să se conformeze legislației Republicii Moldova și să funcționeze în baza autorizațiilor. Ei înțeleg că dacă vor să aibă relații de export sau import cu Uniunea Europeană trebuie să funcționeze în baza legislației de mediu. Uzina de la Rîbnița, parțial, deja a făcut asta. Ei au fost acreditați la standardul internațional de mediu ISO 14000. Am avut deja un prin control de mediu. Inspectorii noștri au fost acolo și după inspecție, au prezentat o listă de neconformități care trebuie remediate. Obiectul negocierii a fost că, pe de o parte, noi avem nevoie de energie electrică, pe de altă parte, ei aveau nevoie de autorizație eliberată mai rapid”, a spus Iuliana Cantaragiu în timpul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” de la RliveTV.

Potrivit ministrei, administrația uzinei a depus cerere privind eliberarea autorizației de mediu. Asta presupune respectarea normelor de captare a emisiilor, plata pentru poluarea mediului în bugetul de stat. Acestea sunt condițiile funcționării uzinei. 5 ani este perioada unei autorizații eliberate în mod normal.

După expirarea autorizației temporare de mediu, există șanse ca uzina de la Rîbnița să obțină o autorizație permanentă pentru o perioadă de 5 ani. Acest lucru se va întâmpla dacă inspectorii de mediu vor stabili că întreprinderea corespunde tuturor rigorilor specifice legislației naționale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#uzina Rîbnița #metalurgică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.