Krasnoselski ține cu dinții de Uzina de la Rîbnița. Îi fuge pământul de sub picioare și vrea autorizație pentru 5 ani

Ministra Mediului recunoaște că prelungirea autorizației pentru uzina metalurgică de la Rîbnița reprezintă compromisul identificat cu stânga Nistrului pentru a obține un preț redus la energia electrică. Iuliana Cantaragiu spune că uzina a depus deja cerere pentru a obține autorizația de mediu pentru o perioadă de 5 ani. Ministra spune că printre condițiile eliberării acestei autorizații este achitarea taxei de mediu în bugetul de stat.

„Partea pozitivă este că pentru prima dată în 30 de ani discutăm problemele de mediu cu partea transnistreană. Noi am solicitat tuturor companiilor din stânga Nistrului să se conformeze legislației Republicii Moldova și să funcționeze în baza autorizațiilor. Ei înțeleg că dacă vor să aibă relații de export sau import cu Uniunea Europeană trebuie să funcționeze în baza legislației de mediu. Uzina de la Rîbnița, parțial, deja a făcut asta. Ei au fost acreditați la standardul internațional de mediu ISO 14000. Am avut deja un prin control de mediu. Inspectorii noștri au fost acolo și după inspecție, au prezentat o listă de neconformități care trebuie remediate. Obiectul negocierii a fost că, pe de o parte, noi avem nevoie de energie electrică, pe de altă parte, ei aveau nevoie de autorizație eliberată mai rapid”, a spus Iuliana Cantaragiu în timpul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” de la RliveTV.

Potrivit ministrei, administrația uzinei a depus cerere privind eliberarea autorizației de mediu. Asta presupune respectarea normelor de captare a emisiilor, plata pentru poluarea mediului în bugetul de stat. Acestea sunt condițiile funcționării uzinei. 5 ani este perioada unei autorizații eliberate în mod normal.

După expirarea autorizației temporare de mediu, există șanse ca uzina de la Rîbnița să obțină o autorizație permanentă pentru o perioadă de 5 ani. Acest lucru se va întâmpla dacă inspectorii de mediu vor stabili că întreprinderea corespunde tuturor rigorilor specifice legislației naționale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#uzina Rîbnița #metalurgică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu avertizează că procesul recent de reevaluare a bunurilor imobiliare poate duce la o creștere semnificativă a impozitului pe proprietate achitat anual de cetățeni, în condițiile în care valoarea cadastrală a locuințelor a crescut de 3–4 ori.

Potrivit lui Chicu, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează ca procent din valoarea locuinței, iar majorarea valorii cadastrale va duce automat la sume mai mari de plată. „Dacă valoarea a crescut de patru ori, respectiv și impozitul anual va crește”, a declarat deputatul.

Ion Chicu a explicat că articolul 280 din Codul fiscal prevede în prezent o cotă minimă obligatorie de 0,05%, pe care autoritățile publice locale nu o pot coborî, chiar dacă anterior aplicau cote mai mici. Drept exemplu, el a menționat municipiul Chișinău, unde timp de mai mulți ani impozitul pe bunurile imobiliare a fost de 0,01%.

„Dacă valoarea imobilului a crescut de patru ori, iar autoritățile locale sunt obligate să aplice minimum 0,05%, atunci chiar și în cea mai favorabilă variantă suma impozitului se dublează”, a subliniat Chicu.

În acest context, deputații Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, din cadrul fracțiunii Alternativa, au înregistrat un proiect de modificare a Codului fiscal, care prevede eliminarea pragului minim al cotei de impozitare. Inițiativa urmărește să ofere autorităților publice locale libertatea de a stabili cote mai mici și să evite transferarea responsabilității politice asupra acestora.

„Scopul nostru este ca cetățenii să nu ajungă să plătească un impozit dublu pentru o locuință care, în realitate, nu s-a scumpit. Aceasta este esența inițiativei”, a declarat Ion Chicu.

Între timp, directorul general al Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a declarat săptămâna trecută, că la doar o săptămână de la lansarea rezultatelor evaluării și reevaluării bunurilor imobile, au fost depuse deja circa 900 de contestații de către cetățeni.