Kremlinul își flexează mușchii și acuză conducerea Moldovei că aplică măsuri dure în adresa opoziției

Moscova urmărește modul în care cei aflați la putere în Republica Moldova tratează opoziția, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, relatează agenția TASS.

„Urmărim îndeaproape evoluțiile și vedem cum actualele autorități moldovenești încearcă metodic să impună o agendă antirusească și să împovăreze [națiunea] cu idei despre o amenințare efemeră, făcând tot posibilul pentru a îndepărta țara din punct de vedere politic, și prin alte mijloace, de orice idee de interacțiune cu Rusia”, a explicat Peskov.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin a adăugat că conducerea Republicii Moldova „recurge la măsuri dure împotriva partidelor de opoziție, iar acest lucru este departe de conceptul de «democrație»”.

„Acest lucru este inacceptabil, deoarece contrazice pur și simplu ideea centrală a procesului democratic și a competitivității democratice între forțele politice”, a subliniat Peskov.

#Moscova #Peskov #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se află pe lista neagră a transportatorilor navali, din cauza nealinierii legislației naționale la standardele europene și internaționale în domeniul siguranței și securității maritime. Declarațiile au fost făcute de Mircea Păscăluță, secretar de stat în domeniul Transporturilor.

Potrivit oficialului, Republica Moldova nu are în prezent nave care să opereze efectiv sub pavilion național, iar principalul motiv este lipsa unui cadru normativ compatibil cu cerințele internaționale. „Nu suntem aliniați la legislația europeană și internațională care să permită ca navele sub pavilionul țării noastre să corespundă cerințelor de siguranță, certificare și securitate”, a explicat Păscăluță.

Secretarul de stat a precizat că, cu sprijinul Uniunii Europene și al Transport Community, autoritățile au elaborat un plan de acțiuni care urmează să fie implementat în următorii doi ani. Obiectivul este ca Republica Moldova să iasă din lista neagră, să fie inclusă mai întâi în lista gri, iar ulterior în lista albă a statelor care pot deține și administra în condiții conforme nave maritime.

„Am ajuns în lista neagră pentru că nu exista o legislație adecvată. Era un registru deschis, cu un cod minimal și doar câteva convenții ratificate. Evaluările internaționale au arătat clar necesitatea de a transpune un șir de reglementări și de a întări capacitatea agenției navale”, a declarat Păscăluță.

Republica Moldova a fost plasată în lista neagră a Memorandumului de înțelegere privind controlul statului port, de la Paris fapt care constituie un impediment major în calea apropierii treptate cu UE și imprimă o imagine maritimă nefavorabilă statului nostru pe plan internațional.

Datele oficiale arată că, în prezent, 113 nave maritime mai sunt înregistrate sub pavilionul Republicii Moldova, față de peste 400 de nave acum nouă ani. Scăderea semnificativă vine pe fondul restricțiilor și reputației negative a registrului naval moldovenesc.

Numărul mare de nave înregistrate anterior era determinat în special de taxele reduse, care aduceau anual statului venituri de aproximativ 5 milioane de lei. Totuși, în ultimul deceniu, mai multe nave sub pavilion moldovenesc au fost implicate în scandaluri de contrabandă și incidente grave.

Cel mai cunoscut caz rămâne explozia din portul Beirut, provocată de o navă sub pavilionul Republicii Moldova, încărcată cu azotat de amoniu, care fusese sechestrată pentru datorii și a provocat sute de victime.