Kremlinul stoarce de bani băncile occidentale rămase în Rusia: Au plătit anul trecut 800 de milioane de euro în taxe

Cele mai mari bănci occidentale care au rămas în Rusia au plătit Kremlinului taxe de peste 800 de milioane de euro anul trecut, de patru ori mai mult decât înainte de război, în pofida promisiunilor de a-şi reduce la minimum expunerea faţă Rusia după invazia pe scară largă a Ucrainei, raportează FT.

Cele şapte bănci europene de top după activele din Rusia – Raiffeisen Bank International, UniCredit, ING, Commerzbank, Deutsche Bank, Intesa Sanpaolo şi OTP – au raportat un profit combinat de peste 3 miliarde de euro în 2023.

Aceste profituri au fost de trei ori mai mari decât în 2021, fiind generate parţial de fondurile pe care băncile nu le pot retrage din ţară.

Saltul de profitabilitate a dus la o plată combinată de aproximativ 800 de milioane de euro în impozite, faţă de 200 de milioane de euro în 2021, arată o analiză a Financial Times. Acesta s-a adăugat profiturilor înregistrate de creditorii americani precum Citigroup şi JPMorgan.

Taxele plătite de băncile europene, echivalente cu aproximativ 0,4% din toate veniturile bugetare non-energetice ale Rusiei prevăzute pentru 2024, sunt un exemplu al modului în care companiile străine rămase în ţară ajută Kremlinul să menţină stabilitatea financiară în ciuda sancţiunilor occidentale.

Creditorii străini au beneficiat nu doar de dobânzile mai mari, ci şi de sancţiunile internaţionale impuse băncilor ruseşti. Astfel de măsuri au privat rivalii lor de accesul la sistemele de plată internaţionale şi au sporit atractivitatea propriilor bănci occidentale pentru clienţii din ţară.

Mai mult de jumătate din suma de 800 de milioane de euro plătită de băncile europene pentru impozite corespunde băncii austriece Raiffeisen Bank International, care are cea mai mare prezenţă în Rusia dintre creditorii străini.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #bani #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce fermierii din sudul țării, grav afectați de secetă, lansează apeluri de solidaritate și colectează semințe pentru noul an agricol, ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, își suspendă activitatea din motiv că se implică în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Asociația „Forța Fermierilor” a anunțat lansarea unei campanii interne de sprijin pentru membrii săi din raioanele Căușeni și Ștefan-Vodă, unde culturile agricole au fost grav afectate de lipsa prelungită a precipitațiilor. Într-un mesaj public, organizația subliniază că acțiunea nu are nicio conotație politică, ci este „un gest de responsabilitate și coeziune între colegi”.

„Mai mult ca niciodată trebuie să ne consolidăm și să ajutăm colegii care contribuie activ la dezvoltarea asociației. Nu vom putea salva toți fermierii din zonele afectate, dar putem oferi un sprijin concret celor care prețuiesc munca în echipă și sunt alături de noi”, se arată în apelul organizației.

Fermierii sunt îndemnați să doneze orice cantitate de cereale, inclusiv material semincer sau grâu de consum, care va fi transformat de către membrii asociației în semințe utilizabile pentru următoarea perioadă de semănat.

Pe fundalul acestor eforturi colective, lipsa de reacție a autorităților centrale și, mai ales, decizia ministrei Catlabuga de a-și suspenda activitatea a stârnit nemulțumire în rândul agricultorilor. În timp ce în teritoriu se cer măsuri concrete, precum declararea stării de urgență în agricultură, Ministerul Agriculturii rămâne fără conducere activă.

Fermierii cer Guvernului măsuri urgente și o strategie națională de sprijin, avertizând că, în lipsa intervențiilor, Moldova riscă să piardă un nou an agricol în sudul țării.