Kremlinul vrea să interzică „spălătoriile rusești” prin Republica Moldova

Ministerul Justiției de la Moscova a propus interzicerea retragerii banilor în străinătate pe titluri executorii.

Interdicția de a transfera fonduri în conturile organizațiilor financiare străine pe baza titlului executoriu va minimiza cazurile de legalizare a veniturilor din infracțiuni, a explicat departamentul. De asemenea, minimizează cazurile de evaziune fiscală în cadrul acestei scheme.

Proiectul de lege se află în stadiul de coordonare cu departamentele și autoritățile interesate, a adăugat Ministerul Justiției.

Banca Centrală a fost de acord că astfel de modificări minimizează operațiunile dubioase de retragere a banilor în străinătate. Inițiativa a fost susținută și de Rosfinmonitoring. Ei au remarcat că acest lucru ar permite aplicarea întregii game de măsuri legale în cazul tranzacțiilor suspecte.

Titlurile executorii sunt folosite pentru executările silite și recuperarea banilor de la debitor. Acestea sunt emise pe baza unor hotărâri judecătorești. La prezentarea unor astfel de documente, banca este obligată să transfere imediat fonduri din contul debitorului în contul recuperatorului.

Acum șapte ani Republica Moldova a fost implicată în renumita spălătorie rusească de bani.

Potrivit anchetatorilor, laundromatul rusesc a fost pus în aplicare prin intermediul unor persoane terţe şi magistraţi din Republica Moldova, care prin intermediul unor decizii de judecată confiscau sute de milioane de dolari ale unor companii ruseşti. În perioada 2010-2014, organizaţii criminale, oameni de afaceri din sectorul bancar şi cel imobiliar din Rusia, au transferat, prin aşa-zisa “spălătorie”, peste 22 de miliarde de dolari. Procesul ar fi fost ,,legalizat” de către judecătorii din Republica Moldova. Schema consta în sechestrarea conturilor deţinute de firme din Federaţia Rusă în băncile din Republica Moldova şi Letonia, care mai apoi erau trecute pe numele noilor proprietari. În cele din urmă, sumele enorme ajungeau în mai multe ţări europene. După ce presa a publicat mai multe informaţii privind Laundromat-ul rusesc, Procuratura Anticorupţie din Republica Moldova a început investigaţiile. În 2016 au fost reţinuţi 14 magistraţi şi doi executori judecătoreşti, care semnau decizii de judecată, iar mai apoi le puneau în aplicare. Potrivit anchetatorilor, în dosar ar fi fost implicaţi şi funcţionari de la Banca Naţională a Moldovei. “Spălătoria rusească” a devenit cunoscută ca una dintre cele mai mari operaţiuni de spălare de bani din istoria Europei. Această schemă frauduloasă a fost deconspirată în 2014, după o investigaţie a organizaţiei neguvernamentale “Organized Crime and Corruption Reporting Project”.

#bani #laundromat #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.