La limita sărăciei! Trei din patru salariați au un venit lunar mai mare de 5000 de lei

Aproximativ 3 din 4 salariați (75,8%) din sectorul real al economiei au avut salarii mai mari de 5 mii lei, iar fiecare a patra persoană (24,2%) a avut salariul de până la 5 mii lei, arată datele Biroului Național de Statistică.

Din totalul salariaților, 41,8% au avut salarii mai mici de 7 mii lei, 24,0% au avut salarii cuprinse între 7 și 10 mii lei, 19,1% – între 10 și 15 mii lei, iar 15,1% au avut salarii mai mari de 15 mii lei. Circa 0,3% din salariați au avut salarii de 3500 lei sau mai puțin.

Comparativ cu luna septembrie 2021, s-a micșorat (cu 8,0 puncte procentuale) ponderea salariaților care au salarii mai mici de 4 mii lei, iar ponderea salariaților care au salarii de peste 10 mii de lei s-a mărit cu 7,5 puncte procentuale.

Repartizarea pe activități economice relevă o concentrare a angajaților cu salarii mai mici în activitățile:

tranzacții imobiliare, unde aproximativ fiecare al patrulea salariat (25,8%) are un salariu de până la 4 mii lei, iar 18,0% – au salarii între 4 și 5 mii lei;

activitățile de cazare și alimentație publică, unde 17,1% din salariați au salarii de până la 4 mii lei, iar 23,7% – au salarii între 4 și 5 mii lei;

activități de servicii administrative și activități de servicii suport, unde 18,2% din salariați au salarii de până la 4 mii lei, iar 22,5% – între 4 și 5 mii lei;

artă, activități de recreere și de agrement, unde 19,9% din salariați au salarii de până la 4 mii lei, iar 16,0% – între 4 și 5 mii lei;

agricultură, silvicultură și pescuit, unde 18,9% din salariați au salarii de până la 4 mii lei, iar 16,1% – între 4 și 5 mii lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sectoare #salariați #remunerare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră