La limita sărăciei! Trei din patru salariați au un venit lunar mai mare de 5000 de lei

Aproximativ 3 din 4 salariați (75,8%) din sectorul real al economiei au avut salarii mai mari de 5 mii lei, iar fiecare a patra persoană (24,2%) a avut salariul de până la 5 mii lei, arată datele Biroului Național de Statistică.

Din totalul salariaților, 41,8% au avut salarii mai mici de 7 mii lei, 24,0% au avut salarii cuprinse între 7 și 10 mii lei, 19,1% – între 10 și 15 mii lei, iar 15,1% au avut salarii mai mari de 15 mii lei. Circa 0,3% din salariați au avut salarii de 3500 lei sau mai puțin.

Comparativ cu luna septembrie 2021, s-a micșorat (cu 8,0 puncte procentuale) ponderea salariaților care au salarii mai mici de 4 mii lei, iar ponderea salariaților care au salarii de peste 10 mii de lei s-a mărit cu 7,5 puncte procentuale.

Repartizarea pe activități economice relevă o concentrare a angajaților cu salarii mai mici în activitățile:

tranzacții imobiliare, unde aproximativ fiecare al patrulea salariat (25,8%) are un salariu de până la 4 mii lei, iar 18,0% – au salarii între 4 și 5 mii lei;

activitățile de cazare și alimentație publică, unde 17,1% din salariați au salarii de până la 4 mii lei, iar 23,7% – au salarii între 4 și 5 mii lei;

activități de servicii administrative și activități de servicii suport, unde 18,2% din salariați au salarii de până la 4 mii lei, iar 22,5% – între 4 și 5 mii lei;

artă, activități de recreere și de agrement, unde 19,9% din salariați au salarii de până la 4 mii lei, iar 16,0% – între 4 și 5 mii lei;

agricultură, silvicultură și pescuit, unde 18,9% din salariați au salarii de până la 4 mii lei, iar 16,1% – între 4 și 5 mii lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sectoare #salariați #remunerare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care prevede instituirea unui moratoriu de 12 luni asupra urmăririi silite a bunurilor fermierilor micro și mici, afectați grav de calamitățile naturale din anii 2024–2025. Inițiativa legislativă se află pe ordinea de zi a Legislativului și are drept scop prevenirea falimentului în lanț în sectorul agricol.

Potrivit documentului, măsura se aplică fermierilor eligibili ale căror culturi agricole au fost afectate în proporție de cel puțin 40%, condiție care va sta la baza acordării protecției. Pe durata moratoriului, executarea silită este suspendată, iar calcularea dobânzilor și penalităților aferente datoriilor este înghețată, pentru a reduce presiunea financiară asupra agricultorilor.

Proiectul de lege mai prevede protecția bunurilor agricole esențiale, inclusiv terenurile agricole, semințele, îngrășămintele, furajele și alte inputuri necesare producției. Acestea vor putea fi utilizate în continuare pentru desfășurarea activității agricole, chiar și în cazul în care au fost anterior puse sub sechestru.

În același timp, fermierii vor avea dreptul de a valorifica producția agricolă, iar veniturile obținute vor fi direcționate cu prioritate pentru stingerea datoriilor, oferindu-le posibilitatea de a-și relansa activitatea și de a-și onora obligațiile financiare.

Un element important al inițiativei este extinderea protecției asupra fidejusorilor și membrilor gospodăriilor țărănești care răspund solidar pentru obligațiile fermierului, măsură menită să prevină pierderea bunurilor familiale în urma executărilor silite.

Totodată, proiectul stabilește excepții clare: moratoriul nu se aplică obligațiilor privind plata salariilor, pensiilor alimentare, despăgubirilor pentru prejudicii, precum și creanțelor rezultate din infracțiuni.