La limita sărăciei! Trei din patru salariați au un venit lunar mai mare de 5000 de lei

Aproximativ 3 din 4 salariați (75,8%) din sectorul real al economiei au avut salarii mai mari de 5 mii lei, iar fiecare a patra persoană (24,2%) a avut salariul de până la 5 mii lei, arată datele Biroului Național de Statistică.

Din totalul salariaților, 41,8% au avut salarii mai mici de 7 mii lei, 24,0% au avut salarii cuprinse între 7 și 10 mii lei, 19,1% – între 10 și 15 mii lei, iar 15,1% au avut salarii mai mari de 15 mii lei. Circa 0,3% din salariați au avut salarii de 3500 lei sau mai puțin.

Comparativ cu luna septembrie 2021, s-a micșorat (cu 8,0 puncte procentuale) ponderea salariaților care au salarii mai mici de 4 mii lei, iar ponderea salariaților care au salarii de peste 10 mii de lei s-a mărit cu 7,5 puncte procentuale.

Repartizarea pe activități economice relevă o concentrare a angajaților cu salarii mai mici în activitățile:

tranzacții imobiliare, unde aproximativ fiecare al patrulea salariat (25,8%) are un salariu de până la 4 mii lei, iar 18,0% – au salarii între 4 și 5 mii lei;

activitățile de cazare și alimentație publică, unde 17,1% din salariați au salarii de până la 4 mii lei, iar 23,7% – au salarii între 4 și 5 mii lei;

activități de servicii administrative și activități de servicii suport, unde 18,2% din salariați au salarii de până la 4 mii lei, iar 22,5% – între 4 și 5 mii lei;

artă, activități de recreere și de agrement, unde 19,9% din salariați au salarii de până la 4 mii lei, iar 16,0% – între 4 și 5 mii lei;

agricultură, silvicultură și pescuit, unde 18,9% din salariați au salarii de până la 4 mii lei, iar 16,1% – între 4 și 5 mii lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sectoare #salariați #remunerare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a venit cu precizări oficiale privind recentele creșteri ale prețurilor la carnea de porc, după apariția unor declarații alarmante în spațiul public și preluări mediatice care au ridicat suspiciuni privind eventuale înțelegeri de cartel sau abuzuri din partea comercianților.

Potrivit instituției, în contextul unei economii de piață, formarea prețurilor este influențată de factori obiectivi, precum cererea și oferta, costurile de producție și transport, nivelul taxelor, fluctuațiile internaționale sau balanța de importuri și exporturi. Consiliul nu are atribuții de a stabili, plafona sau modifica prețuri, și nici nu poate sancționa companiile doar pentru că își majorează prețurile.

Totuși, autoritatea de concurență monitorizează cu atenție piața și intervine în cazul identificării unor practici anticoncurențiale, precum înțelegeri între concurenți privind fixarea prețurilor sau abuzul de poziție dominantă. În acest moment, Consiliul analizează situația de pe piața cărnii de porc pentru a detecta eventuale semnale care ar putea indica astfel de comportamente ilegale.

„Îndemnăm producătorii, comercianții și consumatorii să ne sesizeze orice comportament suspect. Vom interveni acolo unde legea ne permite”, se menționează în comunicatul oficial.

Consiliul Concurenței reiterează că își menține angajamentul de a asigura o piață corectă și competitivă, în beneficiul consumatorilor și al unei economii sănătoase.