La nici două luni de lansare, Toyota recheamă în service primul său SUV electric. Roata se poate desprinde

Constructorul auto japonez Toyota Motor Corp a anunţat joi că va rechema în service 2.700 dintre primele sale vehicule electrice produse în masă, din cauza riscului ca roata automobilului să se desprindă, transmite Reuters.

Cel mai mare producător auto mondial, în funcţie de numărul de autovehicule vândute, a trimis o cerere Ministerului japonez al Transporturilor cu privire la rechemarea în service a modelului bZ4X, primul său SUV full electric. Din cele 2.700 de vehicule afectate de această rechemare, 2.200 erau destinate să ajungă în Europa, 260 în SUA, 20 în Canada şi 110 în Japonia, a precizat constructorul auto.

Autoritatea pentru Siguranţa Rutieră din Japonia a precizat că virajele strânse şi frânarea bruscă ar putea duce la desprinderea unui prezon la roată, ceea ce ar creşte riscul ca roata să se desprindă de vehicul. Autoritatea a precizat că până acum nu au fost raportat accidente care să fie provocate de acest defect. Cu toate acestea, şoferii sunt îndemnați să nu mai utilizeze vehiculul până la efectuarea unei reparaţii permanente, scrie Agerpres.

Rechemarea în service vine la mai puţin de două luni după ce Toyota, un jucător relativ nou pe piaţa vehiculelor electrice, a lansat bZ4X, primul său SUV electric, pe piaţa japoneză, deşi doar ca opţiune de închiriere.

Toyota a fost criticată de unii investitori şi ONG-uri de mediu pentru că nu a acţionat suficient de rapid în vederea eliminării automobilelor cu motoare pe combustie internă şi introducerii vehiculelor electrice. Constructorul japonez a răspuns acestor critici prin necesitatea de a oferi o gamă variată de sisteme de propulsie care să satisfacă dorinţele unor diferite pieţe şi categorii de consumatori.

În plus, automobilele hibride echipate cu un motor pe benzină şi unul electric sunt în continuare mult mai populare pe piaţa din Japonia decât vehiculele complet electrice, care anul trecut au reprezentat doar 1% din totalul autoturismelor de pasageri vândute în Japonia. Cu toate acestea, piaţa vehiculelor electrice este în creştere rapidă, iar producătorii străini, precum Tesla, fac progrese vizibile pe străzile din oraşele japoneze.

#SUV electric #toyota #automobile electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.