Lavrov spune că Occidentul se pregătește de război cu Rusia: Un al treilea război mondial nu poate fi decât nuclear

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat joi la televiziunea de stat de la Moscova că, după părerea sa, unii lideri străini se pregătesc de război cu Rusia.

Alte afirmaţii ale lui Lavrov, citate de Reuters şi AFP, îl vizează pe preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care ar conduce „o societate în care înfloreşte nazismul”. Din acest motiv, a spus el, Rusia va continua „operaţiunea militară” în Ucraina până la îndeplinirea obiectivelor stabilite, inclusiv demilitarizarea acestei ţări.

Cu toate acestea, ministrul susţine că nu are nicio îndoială că se va găsi o soluţie la criza ucraineană, el a adăugat că dialogul dintre Rusia şi Occident trebuie să aibă la bază respectul reciproc, scrie Agerpres.

Lavrov a reafirmat că Moscova nu va tolera nicio ameninţare militară din Ucraina, acuzând totodată Kievul că primeşte ordine din Occident, iar occidentalii iau în considerare şi un război nuclear.

„Toată lumea ştie că un al treilea război mondial nu poate fi decât nuclear, dar vă atrag atenţia asupra faptului că asta este în gândirea occidentalilor, nu în a Rusiei”, a spus el într-o conferinţă de presă online, apreciind că sunt în curs de elaborare planuri pentru „un război adevărat” împotriva ţării sale.

Moscova este convinsă că are dreptate în confruntarea cu Occidentul, iar NATO urmăreşte să îşi menţină supremaţia, în timp ce Rusia are multă bunăvoinţă, însă nu poate permite nimănui să îi submineze interesele, a mai susţinut Lavrov.

Totuşi, a spus Lavrov, Occidentul este conştient de preocupările Rusiei şi va trebui să abordeze aceste aspecte la un moment dat. Şeful diplomaţiei ruse a calificat sancţiunile impuse de Occident drept „o taxă pe independenţă”.

#occident #razboi nuclear #razboi #Lavrov #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.