Lecții patriotice în școlile din țară dedicate Războiului de la Nistru, cu participarea veteranilor

În instituțiile de învățământ din și în unitățile militare au avut loc astăzi activități de educație patriotică dedicate evenimentelor Războiului de la Nistru din anul 1992.

Elevi din instituțiile de învățământ din țară au participat la lecții de educație patriotică moderate de martori oculari ai evenimentelor din 1992. Acțiunea face parte din Planul manifestărilor consacrate Zilei Memoriei și Recunoștinței, dedicată comemorării celor căzuți în conflictul armat din anul 1992 pentru apărarea integrității şi independenței Republicii Moldova.

Biroul pentru reintegrare menționează că în aceste acțiuni s-au implicat veterani de război, participanți la conflictul armat de la Nistru. Lecțiile au fost desfășurate în regim online, pentru elevii liceelor teoretice „Dimitrie Cantemir” din Cahul, ,,George Cosbuc” din Bălți și ,,Vasile Alecsandri” din Chișinău.

În cadrul orelor a fost păstrat un moment de reculegere în memoria eroilor care și-au pierdut viața în acțiunile de luptă. „Dialogul dintre generații este un element indispensabil în procesul de comunicare cu tinerii și de transmitere a memoriei evenimentelor de 29 de ani în urmă”, menționează Biroul pentru reintegrare într-un comunicat de presă.

În Republica Moldova, 2 martie este Ziua Memoriei și Recunoștinței.

#Ziua Memoriei si Recunostintei #Razboiul de la Nistru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.