Legile climatice ale UE ar putea aduce sfârșitul zborurilor low-cost. Sunt afectate persoanele cu venituri mici, medii

Politicile climatice ale UE, precum reforma Sistemului de Tranzacționare a Emisiilor (ETS), cresc costurile companiilor aeriene. Acestea trebuie să plătească mai mult pentru emisiile de carbon, pe măsură ce alocările gratuite de emisii sunt eliminate treptat între 2024 și 2026. În plus, reforma Directivei privind Taxarea Energiei (ETD) ar putea introduce impozite pe kerosen, crescând și mai mult costurile. De asemenea, unii lideri europeni, precum cei din Franța, propun prețuri minime pentru zborurile intra-UE. Aceste măsuri au dus deja la o creștere a prețurilor biletelor cu 20-30% comparativ cu perioada pre-pandemie. Toate aceste schimbări sunt menite să reducă emisiile de carbon, dar afectează direct accesibilitatea zborurilor low-cost pentru persoanele cu venituri mici și medii.

Avioanele private emit până la de 14 ori mai mult CO2 per pasager comparativ cu zborurile comerciale. Deși noile politici climatice ale UE cresc costurile zborurilor comerciale, ele nu afectează semnificativ utilizarea avioanelor private. Numărul de zboruri private în Europa a crescut de la sub 120.000 în 2020 la peste 500.000 în 2022. Majoritatea acestor zboruri sunt pe distanțe scurte sau medii, care ar putea fi realizate cu mijloace de transport mai puțin poluante, precum trenurile de mare viteză. Rutele cele mai frecvente pentru zborurile private includ Londra-Paris și Paris-Geneva, care sunt bine deservite de trenuri de mare viteză. Această discrepanță creează o tranziție climatică inechitabilă, în care cei bogați continuă să polueze disproporționat. Am văzut în ultima vreme cum Taylor Swift și alte vedete au fost luate în vizor de opinia publică pentru deplasările excesive.

Franța a discutat interzicerea zborurilor private și aplicarea unei super-taxe pe zborurile de lux. Olanda, prin aeroportul Amsterdam Schiphol, intenționează să restricționeze accesul avioanelor private. Spania analizează interzicerea zborurilor private pe distanțe scurte pentru a atinge obiectivul de zero emisii de CO2 până în 2050. Cu toate acestea, Comisia Europeană nu a introdus încă reglementări specifice pentru avioanele private, preferând să abordeze aviația în ansamblu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#low-cost #zboruri #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.