Legislația privind combaterea îmbogățirii ilicite - îmbunătățită. Membrii comisiei speciale nou-create

Deputații au constituit o Comisiei speciale pentru elaborarea unor proiecte de legi pentru modificarea legislației privind prevenirea și combaterea îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor.

Decizia a fost luată astăzi, la ședința Parlamentului, cu delegarea deputaților din fiecare fracțiune parlamentară.

Atfel, Comisia va fi creată din 9 deputați din toate fracțiunile parlamentare: președinte – Vasile Bolea (PSRM), vicepreședinte – Sergiu Litvinenco (PAS), secretar – Igor Vremea (PDM), membrii Alexandr Suhodolski, Alla Dolință (PSRM), Dinu Plîngău (Platforma DA), Vladimir Cebotari (Pro Moldova), Denis Ulanov (Partidul Șor), Gheorghe Brașovschi (Pentru Moldova), notează Realitatea.md.

Conform Hotărârii, Comisia specială, de comun cu Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și membrii Consiliului de Integritate, va elabora proiectul de lege privind modificarea legislației pentru prevenirea și combaterea îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor, și-l va prezenta Parlamentului, în termen de 120 de zile.

Inițiativa de creare a comisiei aparține deputaților Fracțiunii parlamentare PSRM. Precizăm că, în prezent, în atenția judecătorilor se află șase dosare trimise de ANI pentru a se expune în privința îmbogățirii ilicite. Printre dosare se află cazul a doi deputați: Grigore Novac – PSRM și Dumitru Diacov – PDM.

Vasile Bolea, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, a informat plenul că pe platforma Comisiei pe 10 martie curent au avut loc audieri publice ale conducerii ANI și membrilor Consiliului de Integritate. Acestea au scos la iveală aspecte ale activității Inspectoratului de Integritate în coraport cu aleșii locali din autoritățile administrației publice locale. În urma audierilor a fost constatată existența unui șir de carențe în cadrul legal, în special cu referire la Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea privind declararea averii și a intereselor personale.

#ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.