Legislația privind combaterea îmbogățirii ilicite - îmbunătățită. Membrii comisiei speciale nou-create

Deputații au constituit o Comisiei speciale pentru elaborarea unor proiecte de legi pentru modificarea legislației privind prevenirea și combaterea îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor.

Decizia a fost luată astăzi, la ședința Parlamentului, cu delegarea deputaților din fiecare fracțiune parlamentară.

Atfel, Comisia va fi creată din 9 deputați din toate fracțiunile parlamentare: președinte – Vasile Bolea (PSRM), vicepreședinte – Sergiu Litvinenco (PAS), secretar – Igor Vremea (PDM), membrii Alexandr Suhodolski, Alla Dolință (PSRM), Dinu Plîngău (Platforma DA), Vladimir Cebotari (Pro Moldova), Denis Ulanov (Partidul Șor), Gheorghe Brașovschi (Pentru Moldova), notează Realitatea.md.

Conform Hotărârii, Comisia specială, de comun cu Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și membrii Consiliului de Integritate, va elabora proiectul de lege privind modificarea legislației pentru prevenirea și combaterea îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor, și-l va prezenta Parlamentului, în termen de 120 de zile.

Inițiativa de creare a comisiei aparține deputaților Fracțiunii parlamentare PSRM. Precizăm că, în prezent, în atenția judecătorilor se află șase dosare trimise de ANI pentru a se expune în privința îmbogățirii ilicite. Printre dosare se află cazul a doi deputați: Grigore Novac – PSRM și Dumitru Diacov – PDM.

Vasile Bolea, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, a informat plenul că pe platforma Comisiei pe 10 martie curent au avut loc audieri publice ale conducerii ANI și membrilor Consiliului de Integritate. Acestea au scos la iveală aspecte ale activității Inspectoratului de Integritate în coraport cu aleșii locali din autoritățile administrației publice locale. În urma audierilor a fost constatată existența unui șir de carențe în cadrul legal, în special cu referire la Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea privind declararea averii și a intereselor personale.

#ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.