Legislația privind combaterea îmbogățirii ilicite - îmbunătățită. Membrii comisiei speciale nou-create

Deputații au constituit o Comisiei speciale pentru elaborarea unor proiecte de legi pentru modificarea legislației privind prevenirea și combaterea îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor.

Decizia a fost luată astăzi, la ședința Parlamentului, cu delegarea deputaților din fiecare fracțiune parlamentară.

Atfel, Comisia va fi creată din 9 deputați din toate fracțiunile parlamentare: președinte – Vasile Bolea (PSRM), vicepreședinte – Sergiu Litvinenco (PAS), secretar – Igor Vremea (PDM), membrii Alexandr Suhodolski, Alla Dolință (PSRM), Dinu Plîngău (Platforma DA), Vladimir Cebotari (Pro Moldova), Denis Ulanov (Partidul Șor), Gheorghe Brașovschi (Pentru Moldova), notează Realitatea.md.

Conform Hotărârii, Comisia specială, de comun cu Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și membrii Consiliului de Integritate, va elabora proiectul de lege privind modificarea legislației pentru prevenirea și combaterea îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor, și-l va prezenta Parlamentului, în termen de 120 de zile.

Inițiativa de creare a comisiei aparține deputaților Fracțiunii parlamentare PSRM. Precizăm că, în prezent, în atenția judecătorilor se află șase dosare trimise de ANI pentru a se expune în privința îmbogățirii ilicite. Printre dosare se află cazul a doi deputați: Grigore Novac – PSRM și Dumitru Diacov – PDM.

Vasile Bolea, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, a informat plenul că pe platforma Comisiei pe 10 martie curent au avut loc audieri publice ale conducerii ANI și membrilor Consiliului de Integritate. Acestea au scos la iveală aspecte ale activității Inspectoratului de Integritate în coraport cu aleșii locali din autoritățile administrației publice locale. În urma audierilor a fost constatată existența unui șir de carențe în cadrul legal, în special cu referire la Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea privind declararea averii și a intereselor personale.

#ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.