Legislația privind combaterea îmbogățirii ilicite - îmbunătățită. Membrii comisiei speciale nou-create

Deputații au constituit o Comisiei speciale pentru elaborarea unor proiecte de legi pentru modificarea legislației privind prevenirea și combaterea îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor.

Decizia a fost luată astăzi, la ședința Parlamentului, cu delegarea deputaților din fiecare fracțiune parlamentară.

Atfel, Comisia va fi creată din 9 deputați din toate fracțiunile parlamentare: președinte – Vasile Bolea (PSRM), vicepreședinte – Sergiu Litvinenco (PAS), secretar – Igor Vremea (PDM), membrii Alexandr Suhodolski, Alla Dolință (PSRM), Dinu Plîngău (Platforma DA), Vladimir Cebotari (Pro Moldova), Denis Ulanov (Partidul Șor), Gheorghe Brașovschi (Pentru Moldova), notează Realitatea.md.

Conform Hotărârii, Comisia specială, de comun cu Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și membrii Consiliului de Integritate, va elabora proiectul de lege privind modificarea legislației pentru prevenirea și combaterea îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor, și-l va prezenta Parlamentului, în termen de 120 de zile.

Inițiativa de creare a comisiei aparține deputaților Fracțiunii parlamentare PSRM. Precizăm că, în prezent, în atenția judecătorilor se află șase dosare trimise de ANI pentru a se expune în privința îmbogățirii ilicite. Printre dosare se află cazul a doi deputați: Grigore Novac – PSRM și Dumitru Diacov – PDM.

Vasile Bolea, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, a informat plenul că pe platforma Comisiei pe 10 martie curent au avut loc audieri publice ale conducerii ANI și membrilor Consiliului de Integritate. Acestea au scos la iveală aspecte ale activității Inspectoratului de Integritate în coraport cu aleșii locali din autoritățile administrației publice locale. În urma audierilor a fost constatată existența unui șir de carențe în cadrul legal, în special cu referire la Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea privind declararea averii și a intereselor personale.

#ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pofida tranziției accelerate spre surse regenerabile, gazul natural continuă să joace un rol-cheie în sistemele energetice ale mai multor state europene, arată o analiză bazată pe datele Băncii Mondiale pentru anii 2021–2023.

Potrivit datelor, Azerbaijan este lider absolut la ponderea gazului în producția de electricitate: 92% din energia electrică este generată din gaze naturale. Pe următoarele poziții se află Malta cu 86% și Republica Moldova cu 85%, ceea ce plasează Moldova în top 3 cele mai dependente economii europene de gaz pentru producția de electricitate.

Gazul are o importanță majoră și în Belarus, unde circa 75% din electricitate este produsă din acest combustibil. În Rusia, ponderea gazului ajunge la 45%, un nivel comparabil cu cel din Irlanda (48%), Italia (45%) și Armenia (42%).

La polul opus, există state care nu folosesc deloc gazul natural pentru producerea energiei electrice. Printre acestea se numără Elveția, Muntenegru și Estonia, care mizează pe alte surse — hidroenergie, nuclear sau regenerabile.

În ceea ce privește Republica Moldova, aceasta era dependentă de curentul de la Cuciurgan, care livra curent electric părții drepte a Nistrului. Energia era produsă din gazul rusesc, pentru care Tiraspolul nu plătea. De la 1 ianuarie 2025, Chișinăul a renunțat definit la curentul din stânga Nistrului, după ce Federația Rusă a suspendat livrările de metan în stânga Nistrului, pe care ulterior le-a reluat dar în cantități mai mici. Este vorba de 3,2 milioane metri cubi, față de 5,2 milioane cât livra înainte de suspendarea livrărilor.