Leul intră fără zgomot în perioada electorală! Dragu: Exporturi mai mari prin depreciere, o idee năstrușnică

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a abordat recent tendința de apreciere a monedei naționale, explicând că aceasta se menține pe un trend administrabil și benefic pentru economie. În cadrul unei întrebări adresate de RUPOR.MD, Anca Dragu a analizat și conceptul că deprecierea monedei naționale ar conduce automat la creșterea exporturilor.

Potrivit șefei BNM, ideea că deprecierea automat duce la creșterea exporturilor este nerealistă. Ea a subliniat că exporturile sunt influențate în mare măsură de elemente precum competitivitatea și costurile, dar și de aspecte complexe precum accesul la piețe, încheierea de contracte și dezvoltarea relațiilor comerciale.

„Exporturile țin mai ales de elementul de competitivitate, de cost. Dacă noi două facem acum un produs foarte ieftin, nu putem să le exportăm mâine pe piața Germaniei. Trebuie să mergem până în Germania, acolo să înființăm o filială, să angajăm un traducător, să angajăm un jurist care să ne învețe care sunt regulile de pe piața Germaniei. Deci înseamnă mult mai mult decât faptul că avem un produs la un preț bun”, a explicat Anca Dragu.

În contextul economic actual, guvernatoarea a evidențiat că tendința de apreciere se încadrează într-un trend gestionabil și benefic pentru economie.

De asemenea, în lumina alegerilor prezidențiale programate pentru toamna anului curent în Republica Moldova, perspectivele și evoluțiile economice pot avea un impact semnificativ asupra discuțiilor politice și deciziilor viitoare.

În prima săptămână a anului 2024, leul moldovenesc a înregistrat o creștere remarcabilă de (+6,1%) față de euro și dolarul american, comparativ cu aceeași perioadă din 2023.

La începutul anului, cursul oficial era de 19,27 lei/euro, cu 1,07 lei mai puțin decât în aceeași perioadă a anului anterior. Aceasta reprezintă o excepție în ultimii 6 ani, cu mențiunea că doar la începutul anului 2020, euro a avut o valoare mai slabă în fața leului.

Față de dolarul american, leul a început anul la valoarea de 17,54 lei/usd, cu o reducere de 1,63 lei față de începutul anului 2023. În ultimii 6 ani, cu excepția începutului anului 2023, dolarul american a fost relativ slab, aducând beneficii consistent în comparație cu anii precedenți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depreciere #leu #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.