Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Reacția Procuraturii la clasarea unui dosar din frauda bancară: Procurorul General nu decide soluții pe cauzele penale

Reacția Procuraturii la clasarea unui dosar din frauda bancară: Procurorul General nu decide soluții pe cauzele penale

05 Feb. 2024, 11:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Feb. 2024, 11:09 // Actual //  bani.md

Dezmințim informația. Comunicăm ca Procurorul General nu decide soluții pe cauzele penale aflate în gestiunea procurorilor, se arată în mesajul Procuraturii Generale expediat redacției.

„La fel, comunicăm ca procurorul Roman Eremciuc nu are vreo funcție de conducere în cadrul Procuraturii Generale (nu conduce nici o subdiviziune din cadrul Procuraturii Generale)”, se mai arată în mesajul Procuraturii.

BANI.MD a publicat o știre în care omul de afaceri, Denis Urechi îl acuză pe Procurorul General, Ion Munteanu că ar fi clasat un dosar din „frauda bancară”.

„Procurorul General interimar, Ion Munteanu primește plângerea de la Ion Lambantu că este persecutat pe un caz de dosar penal din epopeea fraudei bancare la Procuratura Anticorupție și invocă faptul că procurorul întreprinde acțiuni ilegale. Munteanu retrage dosarul  aflat la control de la Procuratura Anticorupție și îl dă la secția de control la PG pentru a-l verifica unde șeful secției este ruda lui Ion Lambantu, Roman Eremciuc. Și această secție nu verifică dosarul, dar îl clasează. Mă interesează reacția Veronică Dragalin, șefa PA. Pentru astfel de combinație plata este 300 mii de euro. Este o schemă simplă cum sunt clasate dosarele pe frauda bancară”, susține omul de afaceri Denis Urechi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.