Libertate și cenzură!

Avem telefoane performante, acces la informație, internet, televizoare, mașini, rafturi pline de produse și posibilitate de a călători în toată lumea.

Cică suntem liberi. Dar, parcă nu știm încă să trăim în democrație.

Dincolo de aparențele în care trăim în prezent, suntem foarte cenzurați, limitați în libertatea de exprimare. Și nu de Stat, de societate, adică ne cenzurăm unii pe alții.

“Să ne cenzurăm şi-n noi înşine, nici cu noi înşine să nu-ndrăznim să fim noi?”, spunea Ileana Vulpescu, în Arta Conversației. ⠀

Sunt funcționar public cu statut special, am în jurul meu oameni din diferite domenii și inclusiv angajații Statului. În procesele din care facem parte tot mai des observ impactul negativ al refuzului de a spune lucrurilor pe nume, generat de frica “judecății de apoi”. ⠀

Cred că ați avut situații în care era necesar să interveniți cu o remarcă, un punct de vedere într-o ședință sau eveniment, sau ați vrut să faceți o postare pe rețele despre un subiect actual, o problemă socială sau altceva, dar ați zis: “NU, mai bine tac”. ⠀

Am trăit nu o singură dată astfel de momente. Ne este frică pentru că oamenii încă nu știu să se asculte și să-și respecte opinia. Sunt gata să te ia în furci pentru că ai îndrăznit să le contrazici punctul de vedere, să comunici cu voce despre o realitate, să fii direct și să fii tu, fără a te ascunde de propria ta personalitate. ⠀

Suntem plini de stereotipuri și prejudecăți, care ne încurcă în cunoașterea și acceptarea celor din jur. ⠀

Oare cenzura are ceva cu democrația și libertatea de a vorbi?!

Putem avea interdicție de a intra într-o țară, dar nicidecum interdicție în a gândi. ⠀

Se consideră îndrăzneală părerea expusă cu voce sau în scris. Voi când ați avut ultima dată curaj?!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lucrările de reabilitare a drumului național R34, pe tronsonul Hîncești – Leova – Cahul – Giurgiulești (km 0+000 – km 83+000), au ajuns la un progres fizic total de 60,74%, potrivit datelor furnizate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) la solicitarea BANI.MD.

Până în prezent, stratul de binder (stratul inferior de beton asfaltic) a fost aplicat pe o lungime de 74,784 km, reprezentând 90% din lungimea totală a traseului, fiind inclusă și lărgirea părții carosabile. În ceea ce privește stratul de uzură (stratul superior de asfalt), acesta a fost executat doar pe 20,03 km, ceea ce corespunde unui progres de 24%.

De asemenea, proiectul include reabilitarea a 9 poduri, aflate în diverse stadii de execuție, cu un grad de realizare cuprins între 30% și 89%.

Conform informațiilor oficiale, proiectul trebuia să fie finalizat inițial până la data de 25 decembrie 2024, conform Programului de Lucrări 5. Însă, la data de 7 octombrie 2024, antreprenorul – compania turcă OZKA Insaat A.S. – a prezentat un nou program (Programul de Lucrări 7), în care se prevede finalizarea lucrărilor abia în decembrie 2026.

În legătură cu informația privind o posibilă insolvență a companiei OZKA Insaat A.S., Ministerul precizează că Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) nu deține informații oficiale în acest sens, ceea ce face imposibilă confirmarea sau infirmarea acestor speculații.

Drumul de 83 de kilometri trebuia finalizat în februarie 2023, însă progresul lucrărilor avansează lent. Valoarea contractului pentru acest proiect se ridică la peste 56 de milioane de euro, finanțare acordată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

În trecut, segmentul Hîncești-Cantemir a fost adjudecat de compania italiană Serenissima Costruzioni S.P.A., însă aceasta nu a reușit să înceapă lucrările, intrând în insolvență. Proiectul a fost reluat ulterior de compania OZKA, care are o experiență de peste 25 de ani în domeniu și 350 de angajați, însă progresul lucrărilor este criticat pentru ritmul lent.