Licitație cu semne de întrebare pentru Termoelectrica! Prețuri „umflate” la motoarele de cogenerare e energiei

Licitația lansată pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica este afectată de un deficit pe piața internațională a acestor echipamente, situație care a dus la creșteri de preț și la întârzieri mari de livrare, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Potrivit ministrului, marii producători internaționali de motoare precum Siemens, Wärtsilä, MAN Turbo sau alți jucători globali au în prezent un backlog de producție de doi până la trei ani, fapt confirmat inclusiv la nivel de top management. Cererea de astfel de motoare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și a necesităților generate de războiul din Ucraina.

Dorin Junghietu a explicat că, începând cu perioada pandemiei COVID-19, lanțurile logistice globale au fost puternic afectate, iar producătorii mari de echipamente nu mai mențin stocuri în depozite, pentru a nu-și bloca resursele financiare. În acest context, oferta de motoare disponibile imediat este extrem de limitată.

Ministrul a subliniat că prețurile oferite la licitație nu mai pot fi comparate cu cele din 2020–2021, când a fost estimat bugetul inițial al proiectului. De atunci, costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, ceea ce a determinat unii participanți să vină cu oferte mai mari. Totuși, una dintre oferte, situată mult sub celelalte, a ridicat semne de întrebare, întrucât nu ar reflecta realitățile actuale ale pieței.

În același timp, cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de aproximativ 61–62 MW, față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii totale a proiectului. Chiar și așa, Junghietu a menționat că o ajustare de 15–20% față de bugetul inițial ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată este considerată excesivă.

Autoritățile au discutat situația cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind creșterea costurilor. În paralel, consultanții statului au realizat o evaluare suplimentară. „Suntem de acord că factorii care au dus la scumpiri sunt clari, însă acum trebuie să ajustăm costul la o valoare rezonabilă”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Dorin Junghietu, bugetul inițial al proiectului era de aproximativ 81 de milioane de euro, iar o ajustare de maximum 15–20% ar putea fi acceptabilă, ținând cont și de capacitatea suplimentară propusă. Ministerul Energiei a cerut prelungirea termenului contractual, pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel „decent”.

Ministrul a mai precizat că, în proiectele internaționale, construcția unei centrale de cogenerare durează, în mod obișnuit, între 36 și 48 de luni, în timp ce soluțiile containerizate pot reduce termenul de implementare. Soluția tehnică finală va juca un rol esențial în durata și costul proiectului.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile – negociere, reevaluare și ajustare – pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a concluzionat Dorin Junghietu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#termoelctrica #motoare #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.