Licitație cu semne de întrebare pentru Termoelectrica! Prețuri „umflate” la motoarele de cogenerare e energiei

Licitația lansată pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica este afectată de un deficit pe piața internațională a acestor echipamente, situație care a dus la creșteri de preț și la întârzieri mari de livrare, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Potrivit ministrului, marii producători internaționali de motoare precum Siemens, Wärtsilä, MAN Turbo sau alți jucători globali au în prezent un backlog de producție de doi până la trei ani, fapt confirmat inclusiv la nivel de top management. Cererea de astfel de motoare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și a necesităților generate de războiul din Ucraina.

Dorin Junghietu a explicat că, începând cu perioada pandemiei COVID-19, lanțurile logistice globale au fost puternic afectate, iar producătorii mari de echipamente nu mai mențin stocuri în depozite, pentru a nu-și bloca resursele financiare. În acest context, oferta de motoare disponibile imediat este extrem de limitată.

Ministrul a subliniat că prețurile oferite la licitație nu mai pot fi comparate cu cele din 2020–2021, când a fost estimat bugetul inițial al proiectului. De atunci, costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, ceea ce a determinat unii participanți să vină cu oferte mai mari. Totuși, una dintre oferte, situată mult sub celelalte, a ridicat semne de întrebare, întrucât nu ar reflecta realitățile actuale ale pieței.

În același timp, cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de aproximativ 61–62 MW, față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii totale a proiectului. Chiar și așa, Junghietu a menționat că o ajustare de 15–20% față de bugetul inițial ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată este considerată excesivă.

Autoritățile au discutat situația cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind creșterea costurilor. În paralel, consultanții statului au realizat o evaluare suplimentară. „Suntem de acord că factorii care au dus la scumpiri sunt clari, însă acum trebuie să ajustăm costul la o valoare rezonabilă”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Dorin Junghietu, bugetul inițial al proiectului era de aproximativ 81 de milioane de euro, iar o ajustare de maximum 15–20% ar putea fi acceptabilă, ținând cont și de capacitatea suplimentară propusă. Ministerul Energiei a cerut prelungirea termenului contractual, pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel „decent”.

Ministrul a mai precizat că, în proiectele internaționale, construcția unei centrale de cogenerare durează, în mod obișnuit, între 36 și 48 de luni, în timp ce soluțiile containerizate pot reduce termenul de implementare. Soluția tehnică finală va juca un rol esențial în durata și costul proiectului.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile – negociere, reevaluare și ajustare – pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a concluzionat Dorin Junghietu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#termoelctrica #motoare #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Copiii din Moldova lucrează, în medie, aproximativ 10 ore pe săptămână, chiar dacă aproape toți merg la școală. Datele Biroului Național de Statistică, colectate în perioada 14 aprilie – 14 iulie 2025, arată că munca face parte din rutina zilnică a majorității minorilor.

În total, cercetarea a analizat 414 mii de copii cu vârste între 5 și 17 ani. Dintre aceștia, aproape 388 de mii, adică 93,8%, sunt implicați în diferite activități – de la ajutor în gospodărie până la muncă în agricultură sau voluntariat. În același timp, 97,2% dintre copii merg la școală, iar 9 din 10 reușesc să îmbine studiile cu munca.

Cea mai mare parte a activităților ține de viața de zi cu zi în familie. Aproximativ 93% dintre copii ajută la treburile casnice, iar o treime participă la lucrări agricole sau produc bunuri pentru consumul propriu.

Munca plătită este rară și apare la doar 1,6% dintre copii, în special în rândul adolescenților. Nu toate aceste activități sunt însă inofensive. Aproximativ 64,6 mii de copii, adică unul din șase, se află în situația de „muncă a copiilor”, ceea ce înseamnă că activitățile pe care le fac pot fi prea solicitante sau nepotrivite vârstei. Dintre aceștia, circa 15,6 mii sunt implicați în forme de muncă periculoasă, iar alți aproximativ 13 mii desfășoară treburi casnice în condiții riscante.

Fenomenul este mult mai vizibil în mediul rural, unde peste 21% dintre copii sunt afectați, comparativ cu aproximativ 8% în orașe. De asemenea, băieții sunt mai expuși decât fetele.

Chiar dacă majoritatea copiilor spun că munca nu le afectează școala sau sănătatea, datele arată că pentru zeci de mii dintre ei aceasta depășește limitele considerate sigure. În ultimii ani s-au înregistrat și progrese – mai mulți copii merg la școală, iar ponderea celor implicați în forme grave de muncă a scăzut – însă fenomenul rămâne unul răspândit.