Liniile de atac ale rușilor! Sturza: Dodon, Batrancea, Șor, Vlah și încă câțiva „Ivani”, Transnistria și Găgăuzia

Într-o postare pe Facebook, fostul premier al Republicii Moldova și actual om de afaceri, Ion Sturza, a exprimat îngrijorarea față de posibilele evoluții ale „shodkăi” de la Tiraspol, programată pentru 28 februarie. Sturza a subliniat că, la fel ca mulți alții, el nu cunoaște cu certitudine direcția în care se va îndrepta această întâlnire și nici instrucțiunile care vor veni de la Moscova în ultimul moment.

În opinia sa, Rusia a declanșat o ofensivă hibridă pentru destabilizarea Republicii Moldova, cu speranța că ar putea profita și de situația din Ucraina. Cu toate acestea, Sturza este de părere că Ucraina va rezista, iar Europa își va consolida poziția în fața acestor amenințări.

„Ceea ce putem spune cu certitudine este că rușii au pornit o ofensivă( a câta?!) hibridă de destabilizare a Republicii Moldova. Poate că în speranța că vor avansa în Ucraina și vor putea „lua” la pachet și Moldova. Lucru improbabil. Ucraina va rezista! La fel cum va rezista și Europa, care tot mai mult realizează că acest război nu este doar al Ucrainei, dar și al Europei”, a punctat Sturza.

Fostul premier identifică trei linii de „atac” ale Rusiei:

O influență „proxy” în Chișinău, cu figuri precum Dodon, Batrancea, Șor, și alții, care ar fi recent convocați la Moscova. Scopul este să se opună unui eventual referendum pentru aderarea la Europa și să se combată dictatura.
Transnistria, unde Rusia ar putea încerca să creeze tensiuni pentru a submina stabilitatea regiunii, însă Sturza consideră că liderii moldoveni trebuie să rămână fermi în poziția lor.
Găgăuzia, percepută ca veriga slabă, unde influența rusă este încă puternică. Cu toate acestea, Sturza îndeamnă la răbdare și la conștientizarea că Moscova este departe, dar bugetul și interesele locale sunt mai aproape.

Sturza concluzionează cu un apel la calm și încredere în adevăr, subliniind că situația este complexă, dar că trebuie să ne bazăm pe fapte și să fim fermi în convingerile noastre.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#Sturza #transnistria #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții