Liniștea dinaintea furtunii! O nouă criză energetică amenință Moldova. Contractul cu Gazprom, în stand by

Gigantul rus Gazprom deocamdată nu a răspuns la nicio scrisoare din partea reprezentanților Chișinăului referitor la soarta contractului de livrare a gazelor naturale după 1 mai, a declarat Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Potrivit lui Spînu, autoritățile de la Chișinău sunt pregătite „pentru orice scenariu. Șapte companii europene sunt gata să livreze gaze naturale Republicii Moldova. Pentru luna mai există alternative pentru aprovizionarea țării cu gaze. Moldova va achiziționa în mai gaze pe piață prin intermediul companiei de stat Energocom”, a explicat Spînu.

Avem 24 mil. metru cubi de gaz stocați în România și Moldova. Necesarul este de 45 mil. metri cubi, dar scade necesarul la aproximativ 32 mil. metri cubi urmare a rezervelor. Cele 24 mil. metri cubi asigură 75% din necesarul pentru luna mai, în condițiile în care Termoelectrica lucrează deja pe păcură. Or, în caz de întrerupere Energocom va achiziționa gaz de pe piață”.

În luna aprilie prețul de achiziție al metanului a fost de 1193 USD pentru mia de metri cubi, iar pe piață era de 1226 USD. În aceste condiții, Spînu a precizat că nu se planifică majorarea tarifului pentru aprilie și mai. „Ulterior vom decide, dacă va fi nevoie. Avem o situație fără precedent când prețul pe timp de vară al gazului este mai mare decât iarna”.

La 1 noiembrie 2021 a intrat în vigoare contractul de livrare a gazelor pe o perioadă de cinci ani. În urma negocierilor cu Gazprom la Sankt Petersburg în octombrie 2021, partea moldovenească și cea rusă au semnat un protocol suplimentar la contractul de furnizare a gazelor naturale. Documentul prevede efectuarea unui audit al datoriei istorice pentru a depăși neînțelegerile la acest subiect. Gazprom susține că datoria malului drept al Nistrului este de 709 milioane de dolari, inclusiv penalități. Partea moldovenească consideră că această sumă este prea mare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Ggazprom #gaz #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.