Liniștea dinaintea furtunii! O nouă criză energetică amenință Moldova. Contractul cu Gazprom, în stand by

Gigantul rus Gazprom deocamdată nu a răspuns la nicio scrisoare din partea reprezentanților Chișinăului referitor la soarta contractului de livrare a gazelor naturale după 1 mai, a declarat Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Potrivit lui Spînu, autoritățile de la Chișinău sunt pregătite „pentru orice scenariu. Șapte companii europene sunt gata să livreze gaze naturale Republicii Moldova. Pentru luna mai există alternative pentru aprovizionarea țării cu gaze. Moldova va achiziționa în mai gaze pe piață prin intermediul companiei de stat Energocom”, a explicat Spînu.

Avem 24 mil. metru cubi de gaz stocați în România și Moldova. Necesarul este de 45 mil. metri cubi, dar scade necesarul la aproximativ 32 mil. metri cubi urmare a rezervelor. Cele 24 mil. metri cubi asigură 75% din necesarul pentru luna mai, în condițiile în care Termoelectrica lucrează deja pe păcură. Or, în caz de întrerupere Energocom va achiziționa gaz de pe piață”.

În luna aprilie prețul de achiziție al metanului a fost de 1193 USD pentru mia de metri cubi, iar pe piață era de 1226 USD. În aceste condiții, Spînu a precizat că nu se planifică majorarea tarifului pentru aprilie și mai. „Ulterior vom decide, dacă va fi nevoie. Avem o situație fără precedent când prețul pe timp de vară al gazului este mai mare decât iarna”.

La 1 noiembrie 2021 a intrat în vigoare contractul de livrare a gazelor pe o perioadă de cinci ani. În urma negocierilor cu Gazprom la Sankt Petersburg în octombrie 2021, partea moldovenească și cea rusă au semnat un protocol suplimentar la contractul de furnizare a gazelor naturale. Documentul prevede efectuarea unui audit al datoriei istorice pentru a depăși neînțelegerile la acest subiect. Gazprom susține că datoria malului drept al Nistrului este de 709 milioane de dolari, inclusiv penalități. Partea moldovenească consideră că această sumă este prea mare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Ggazprom #gaz #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.