Liniștea dinaintea furtunii! O nouă criză energetică amenință Moldova. Contractul cu Gazprom, în stand by

Gigantul rus Gazprom deocamdată nu a răspuns la nicio scrisoare din partea reprezentanților Chișinăului referitor la soarta contractului de livrare a gazelor naturale după 1 mai, a declarat Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Potrivit lui Spînu, autoritățile de la Chișinău sunt pregătite „pentru orice scenariu. Șapte companii europene sunt gata să livreze gaze naturale Republicii Moldova. Pentru luna mai există alternative pentru aprovizionarea țării cu gaze. Moldova va achiziționa în mai gaze pe piață prin intermediul companiei de stat Energocom”, a explicat Spînu.

Avem 24 mil. metru cubi de gaz stocați în România și Moldova. Necesarul este de 45 mil. metri cubi, dar scade necesarul la aproximativ 32 mil. metri cubi urmare a rezervelor. Cele 24 mil. metri cubi asigură 75% din necesarul pentru luna mai, în condițiile în care Termoelectrica lucrează deja pe păcură. Or, în caz de întrerupere Energocom va achiziționa gaz de pe piață”.

În luna aprilie prețul de achiziție al metanului a fost de 1193 USD pentru mia de metri cubi, iar pe piață era de 1226 USD. În aceste condiții, Spînu a precizat că nu se planifică majorarea tarifului pentru aprilie și mai. „Ulterior vom decide, dacă va fi nevoie. Avem o situație fără precedent când prețul pe timp de vară al gazului este mai mare decât iarna”.

La 1 noiembrie 2021 a intrat în vigoare contractul de livrare a gazelor pe o perioadă de cinci ani. În urma negocierilor cu Gazprom la Sankt Petersburg în octombrie 2021, partea moldovenească și cea rusă au semnat un protocol suplimentar la contractul de furnizare a gazelor naturale. Documentul prevede efectuarea unui audit al datoriei istorice pentru a depăși neînțelegerile la acest subiect. Gazprom susține că datoria malului drept al Nistrului este de 709 milioane de dolari, inclusiv penalități. Partea moldovenească consideră că această sumă este prea mare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Ggazprom #gaz #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.