Rusia continuă planurile de a construi un gazoduct uriaș către China chiar dacă economia se prăbușește

Rusia continuă planurile de a construi un gazoduct uriaș care va transporta gaze naturale în China, pe măsură ce sancțiunile impuse de Occident îi afectează puternic economia, informează Business Insider.

Gigantul Gazprom, controlat de stat, a anunțat luni că a semnat un contract de proiectare pentru gazoductul Soyuz-Vostok. Potrivit companiei, conducta uriașă ar urma să livreze până la 50 de miliarde de metri cubi de gaz anual în China, via Mongolia.

Bloomberg scrie că daca proiectul va fi construit, va reprezenta cea mai importantă înțelegere Gazprom-China realizată vreodată.

Soyuz-Vostok este cunoscut drept gazoductul Power of Siberia 2. Conducta Power of Siberia 1 transportă gaz rusesc în China din 2019, în cadrul unui acord pe 30 de ani încheiat în 2019, în valoare de 400 de miliarde de dolari.

China, între timp, a evitat să critice acțiunile Rusiei și s-a abținut să clasifice atacul drept o invazie. China este cel mai mare partener comercial al Rusiei în privința exporturilor și importurilor. O treime din totalul exporturilor ruse de petrol în 2020 au ajuns în China, scrie Reuters, care adaugă că statul chinez aprovizionează Rusia cu telefoane, jucării și confecții.

Proiectul Soyuz Vostok ar oferi Rusiei acces mai ușor la piețele estice, întrucât piețele vestice încep să se distanțeze de Rusia. Shell a anunțat marți că se retrage din companiile mixte în care funcționa alături de Gazprom, iar BP a anunțat că își va vinde participația de 20% în compania petrolieră de stat Rosneft.

Totodată, Germania a suspendat planurile pentru proiectul Nord Stream 2, construit să alimenteze Europa cu gaz din Rusia. Compania germană E.ON a anunțat că a respins cererile de a închide gazoductul Nord Stream 1, care aduce gaz rusesc în Europa.

Bloomberg scrie că dacă Rusia și China încheie un nou acord de aprovizionare, Gazprom ar putea construi o legătură între sistemele de conducte vestice și cele estice, ceea ce i-ar permimte să trimită și în China gaz care acum ajunge doar în Europa.

Gazprom a anunțat că Alexey Miller, președintele Comitetului de gestionare al companiei ruse de energie Gazprom, și Sainbuyan Amarsaikhan, premierul adjunct al Mongoliei, au discutat luni despre proiectul Soyuz-Vostok.

#gazoduct #economie #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.