Lituania închide portofelele digitale ale rușilor cu viză de muncă

19 Apr. 2025, 12:34
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Apr. 2025, 12:34 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca online lituaniană Paysera a blocat accesul la conturi pentru cetățenii Federației Ruse și ai Belarusului care dețin doar o viză națională de tip D, fără un permis de ședere în Uniunea Europeană sau Elveția. Măsura, confirmată de clienții afectați și relatată de Novaia Gazeta Europa, a intrat în vigoare vineri dimineață, când mai mulți utilizatori au primit notificări privind restricționarea serviciilor bancare.

Într-un răspuns oficial, Paysera a explicat că acționează în conformitate cu un nou regulament al Consiliului Uniunii Europene, care a intrat în vigoare pe 24 februarie 2025 și obligă băncile din spațiul economic european să limiteze serviciile financiare pentru cetățenii din Rusia și Belarus fără statut legal de rezident.

Clienții vizați trebuie să prezinte documente care atestă reședința legală în UE în termen de două săptămâni, altfel conturile vor rămâne blocate „până la clarificarea bazei legale pentru deblocare”. Între timp, numeroși utilizatori au raportat că nu mai pot efectua plăți prin Google Pay sau prin introducerea numărului cardului.

Paysera fusese una dintre puținele instituții financiare europene care, până acum, continua să accepte deschiderea de conturi pentru ruși și belaruși cu vize de muncă de tip D, în ciuda sancțiunilor internaționale impuse Moscovei după invazia din Ucraina.

Această măsură vine în contextul în care Lituania a înăsprit recent legislația privind legăturile cetățenilor ruși cu țara de origine. Potrivit unei noi legi adoptate de parlamentul lituanian, începând cu 3 mai, un permis de ședere eliberat unui cetățean rus va fi anulat dacă acesta vizitează Rusia sau Belarus de cel puțin două ori în decurs de trei luni. Legislatorii susțin că măsurile sunt „necesare și justificate” în fața amenințărilor de securitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Feb. 2026, 12:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Feb. 2026, 12:01 // Actual //  Ursu Victor

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!