Lituania închide portofelele digitale ale rușilor cu viză de muncă

Banca online lituaniană Paysera a blocat accesul la conturi pentru cetățenii Federației Ruse și ai Belarusului care dețin doar o viză națională de tip D, fără un permis de ședere în Uniunea Europeană sau Elveția. Măsura, confirmată de clienții afectați și relatată de Novaia Gazeta Europa, a intrat în vigoare vineri dimineață, când mai mulți utilizatori au primit notificări privind restricționarea serviciilor bancare.

Într-un răspuns oficial, Paysera a explicat că acționează în conformitate cu un nou regulament al Consiliului Uniunii Europene, care a intrat în vigoare pe 24 februarie 2025 și obligă băncile din spațiul economic european să limiteze serviciile financiare pentru cetățenii din Rusia și Belarus fără statut legal de rezident.

Clienții vizați trebuie să prezinte documente care atestă reședința legală în UE în termen de două săptămâni, altfel conturile vor rămâne blocate „până la clarificarea bazei legale pentru deblocare”. Între timp, numeroși utilizatori au raportat că nu mai pot efectua plăți prin Google Pay sau prin introducerea numărului cardului.

Paysera fusese una dintre puținele instituții financiare europene care, până acum, continua să accepte deschiderea de conturi pentru ruși și belaruși cu vize de muncă de tip D, în ciuda sancțiunilor internaționale impuse Moscovei după invazia din Ucraina.

Această măsură vine în contextul în care Lituania a înăsprit recent legislația privind legăturile cetățenilor ruși cu țara de origine. Potrivit unei noi legi adoptate de parlamentul lituanian, începând cu 3 mai, un permis de ședere eliberat unui cetățean rus va fi anulat dacă acesta vizitează Rusia sau Belarus de cel puțin două ori în decurs de trei luni. Legislatorii susțin că măsurile sunt „necesare și justificate” în fața amenințărilor de securitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#portofele #Lituania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.