Lovitură dură pentru oligarhii moldoveni! Președinția le declară război pe față

07 Dec. 2023, 16:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
07 Dec. 2023, 16:01 // Actual //  Lupu Eduard

Comisia Națională pentru Integrare Europeană aprobat un plan de dezoligarhizare, pentru limitarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice (Plan de deoligarhizare), care face parte din cele 9 recomandări ale Comisiei Europene.

Astfel, autoritățile vor trebui să fortifice supravegherea practică și a controlul finanțării partidelor politice, transparentizarea beneficiarilor efectivi și a finanțării mass media, prin modificări legislative și mecanisme interne, modificarea, legislației concurențiale, elaborarea Politicii privind administrarea proprietății de stat, îmbunătățirea cadrului de reglementare privind guvernanța corporativă a întreprinderilor destat/societăților cu capital majoritar de stat și modificarea cadrului legal privind parteneriatul public privat.

Este vorba de 25 de acțiuni care urmează să fi întreprinse de Guvern pentru dezoligarhizarea țării:

  • Guvernul trebuie să aprobe două regulamente care să permită aplicarea în practică a legii privind deoffshorizarea
  • CNA, împreună cu Camera de Conturi, trebuie să constate lacune și probleme în gestionarea infrastructurii critice, adică a rețelelor de gaze și electrice, a centralelor termice etc. Contează cine le administrează și le deține.
  • Ministerul Dezvoltării Economice ar trebui să modifice legile astfel încât persoanele implicate în corupție să nu poată participa la evaluarea și privatizarea proprietății publice.
  • De asemenea, ar trebui să armonizeze legea privind concesiunea de lucrări sau servicii cu directivele europene.
  • Același departament ar trebui să introducă obligații de verificare a potențialilor investitori în cazul contractelor de administrare a proprietății de stat în zone strategice.
  • Ministerul Finanțelor ar trebui să consolideze transparența achizițiilor publice.
  • Agenția Proprietății de Stat urmează să fie reorganizată.
  • Ministerul Justiției va fi responsabil de limitarea plăților în numerar pentru serviciile avocaților, notarilor, executorii judecătorești etc. și introducerea unui mecanism de verificare a acestor plăți.
  • Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor va continua să armonizeze legislația Republicii Moldova în acest domeniu cu cea europeană.
  • Ministerul Finanțelor va trebui să monitorizeze modul în care este implementată interdicția de divizare a tranzacțiilor care se efectuează pentru eludarea pragului de raportare sau a pragului de transparență pentru tranzacțiile comerciale.
  • Trei departamente deodată – Agenția Administrației de Stat, Serviciul și Agenția pentru Servicii de Stat – trebuie să creeze și să implementeze un mecanism de verificare a beneficiarilor finali ai oricăror companii.
  • Banca Națională trebuie să monitorizeze modul în care băncile dezvăluie informații despre acționarii lor.
  • Ministerul Justiției trebuie să îmbunătățească mecanismul de gestionare a confiscării bunurilor și a recuperării silite a bunurilor confiscate.
  • Consiliul Concurenței ar trebui să identifice mai bine încălcările din domeniul concurenței, ținând cont de primirea ajutorului de stat.
  • De asemenea, el trebuie să efectueze cel puțin două investigații pe piețe cu risc ridicat de prezență a oligarhilor și concurență neloială.
  • Consiliul Audiovizualului ar trebui să limiteze ponderea pieței media la care se consideră că un participant are o poziție dominantă de la 35% la 25%.
  • De asemenea, trebuie să verifice cum funcționează companiile care numără audiențe din punct de vedere al concurenței pe piață.
  • În plus, Consiliul ar trebui să poată identifica cu ușurință și rapid proprietarii mass-media.
  • Banca Națională ar trebui să monitorizeze mai bine asigurătorii (în special proprietarii de companii de asigurări) și evaluatorii riscurilor de asigurare.
  • Comisia Electorală Centrală va trebui să monitorizeze îndeaproape finanțarea partidelor și proveniența fondurilor cheltuite în campaniile electorale.
  • Parchetul Anticorupție ar trebui să informeze publicul mai des despre investigarea cazurilor de corupție, inclusiv în domeniul marii corupții.
  • Autoritatea Națională de Integritate ar trebui să verifice mai bine declarațiile de avere ale funcționarilor, mai ales dacă veniturile acestora se potrivesc cu cheltuielile lor.
  • Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal trebuie să aibă acces la sistemele internaționale de date pentru verificarea conturilor și alți indicatori în scopuri fiscale.
  • Ministerul Finanțelor ar trebui să elaboreze legislație secundară privind prețurile de transfer și reguli generale împotriva abuzului.
  • Serviciul Fiscal trebuie să îmbunătățească legislația privind auditurile de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Sept. 2024, 17:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Lupu Eduard
12 Sept. 2024, 17:16 // Bani și Afaceri //  Lupu Eduard

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău