Lovitură dură pentru oligarhii moldoveni! Președinția le declară război pe față

Comisia Națională pentru Integrare Europeană aprobat un plan de dezoligarhizare, pentru limitarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice (Plan de deoligarhizare), care face parte din cele 9 recomandări ale Comisiei Europene.

Astfel, autoritățile vor trebui să fortifice supravegherea practică și a controlul finanțării partidelor politice, transparentizarea beneficiarilor efectivi și a finanțării mass media, prin modificări legislative și mecanisme interne, modificarea, legislației concurențiale, elaborarea Politicii privind administrarea proprietății de stat, îmbunătățirea cadrului de reglementare privind guvernanța corporativă a întreprinderilor destat/societăților cu capital majoritar de stat și modificarea cadrului legal privind parteneriatul public privat.

Este vorba de 25 de acțiuni care urmează să fi întreprinse de Guvern pentru dezoligarhizarea țării:

Guvernul trebuie să aprobe două regulamente care să permită aplicarea în practică a legii privind deoffshorizarea
CNA, împreună cu Camera de Conturi, trebuie să constate lacune și probleme în gestionarea infrastructurii critice, adică a rețelelor de gaze și electrice, a centralelor termice etc. Contează cine le administrează și le deține.
Ministerul Dezvoltării Economice ar trebui să modifice legile astfel încât persoanele implicate în corupție să nu poată participa la evaluarea și privatizarea proprietății publice.
De asemenea, ar trebui să armonizeze legea privind concesiunea de lucrări sau servicii cu directivele europene.
Același departament ar trebui să introducă obligații de verificare a potențialilor investitori în cazul contractelor de administrare a proprietății de stat în zone strategice.
Ministerul Finanțelor ar trebui să consolideze transparența achizițiilor publice.
Agenția Proprietății de Stat urmează să fie reorganizată.
Ministerul Justiției va fi responsabil de limitarea plăților în numerar pentru serviciile avocaților, notarilor, executorii judecătorești etc. și introducerea unui mecanism de verificare a acestor plăți.
Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor va continua să armonizeze legislația Republicii Moldova în acest domeniu cu cea europeană.
Ministerul Finanțelor va trebui să monitorizeze modul în care este implementată interdicția de divizare a tranzacțiilor care se efectuează pentru eludarea pragului de raportare sau a pragului de transparență pentru tranzacțiile comerciale.
Trei departamente deodată – Agenția Administrației de Stat, Serviciul și Agenția pentru Servicii de Stat – trebuie să creeze și să implementeze un mecanism de verificare a beneficiarilor finali ai oricăror companii.
Banca Națională trebuie să monitorizeze modul în care băncile dezvăluie informații despre acționarii lor.
Ministerul Justiției trebuie să îmbunătățească mecanismul de gestionare a confiscării bunurilor și a recuperării silite a bunurilor confiscate.
Consiliul Concurenței ar trebui să identifice mai bine încălcările din domeniul concurenței, ținând cont de primirea ajutorului de stat.
De asemenea, el trebuie să efectueze cel puțin două investigații pe piețe cu risc ridicat de prezență a oligarhilor și concurență neloială.
Consiliul Audiovizualului ar trebui să limiteze ponderea pieței media la care se consideră că un participant are o poziție dominantă de la 35% la 25%.
De asemenea, trebuie să verifice cum funcționează companiile care numără audiențe din punct de vedere al concurenței pe piață.
În plus, Consiliul ar trebui să poată identifica cu ușurință și rapid proprietarii mass-media.
Banca Națională ar trebui să monitorizeze mai bine asigurătorii (în special proprietarii de companii de asigurări) și evaluatorii riscurilor de asigurare.
Comisia Electorală Centrală va trebui să monitorizeze îndeaproape finanțarea partidelor și proveniența fondurilor cheltuite în campaniile electorale.
Parchetul Anticorupție ar trebui să informeze publicul mai des despre investigarea cazurilor de corupție, inclusiv în domeniul marii corupții.
Autoritatea Națională de Integritate ar trebui să verifice mai bine declarațiile de avere ale funcționarilor, mai ales dacă veniturile acestora se potrivesc cu cheltuielile lor.
Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal trebuie să aibă acces la sistemele internaționale de date pentru verificarea conturilor și alți indicatori în scopuri fiscale.
Ministerul Finanțelor ar trebui să elaboreze legislație secundară privind prețurile de transfer și reguli generale împotriva abuzului.
Serviciul Fiscal trebuie să îmbunătățească legislația privind auditurile de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #președinție #plan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.