Lovitură dură pentru oligarhii moldoveni! Președinția le declară război pe față

Comisia Națională pentru Integrare Europeană aprobat un plan de dezoligarhizare, pentru limitarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice (Plan de deoligarhizare), care face parte din cele 9 recomandări ale Comisiei Europene.

Astfel, autoritățile vor trebui să fortifice supravegherea practică și a controlul finanțării partidelor politice, transparentizarea beneficiarilor efectivi și a finanțării mass media, prin modificări legislative și mecanisme interne, modificarea, legislației concurențiale, elaborarea Politicii privind administrarea proprietății de stat, îmbunătățirea cadrului de reglementare privind guvernanța corporativă a întreprinderilor destat/societăților cu capital majoritar de stat și modificarea cadrului legal privind parteneriatul public privat.

Este vorba de 25 de acțiuni care urmează să fi întreprinse de Guvern pentru dezoligarhizarea țării:

Guvernul trebuie să aprobe două regulamente care să permită aplicarea în practică a legii privind deoffshorizarea
CNA, împreună cu Camera de Conturi, trebuie să constate lacune și probleme în gestionarea infrastructurii critice, adică a rețelelor de gaze și electrice, a centralelor termice etc. Contează cine le administrează și le deține.
Ministerul Dezvoltării Economice ar trebui să modifice legile astfel încât persoanele implicate în corupție să nu poată participa la evaluarea și privatizarea proprietății publice.
De asemenea, ar trebui să armonizeze legea privind concesiunea de lucrări sau servicii cu directivele europene.
Același departament ar trebui să introducă obligații de verificare a potențialilor investitori în cazul contractelor de administrare a proprietății de stat în zone strategice.
Ministerul Finanțelor ar trebui să consolideze transparența achizițiilor publice.
Agenția Proprietății de Stat urmează să fie reorganizată.
Ministerul Justiției va fi responsabil de limitarea plăților în numerar pentru serviciile avocaților, notarilor, executorii judecătorești etc. și introducerea unui mecanism de verificare a acestor plăți.
Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor va continua să armonizeze legislația Republicii Moldova în acest domeniu cu cea europeană.
Ministerul Finanțelor va trebui să monitorizeze modul în care este implementată interdicția de divizare a tranzacțiilor care se efectuează pentru eludarea pragului de raportare sau a pragului de transparență pentru tranzacțiile comerciale.
Trei departamente deodată – Agenția Administrației de Stat, Serviciul și Agenția pentru Servicii de Stat – trebuie să creeze și să implementeze un mecanism de verificare a beneficiarilor finali ai oricăror companii.
Banca Națională trebuie să monitorizeze modul în care băncile dezvăluie informații despre acționarii lor.
Ministerul Justiției trebuie să îmbunătățească mecanismul de gestionare a confiscării bunurilor și a recuperării silite a bunurilor confiscate.
Consiliul Concurenței ar trebui să identifice mai bine încălcările din domeniul concurenței, ținând cont de primirea ajutorului de stat.
De asemenea, el trebuie să efectueze cel puțin două investigații pe piețe cu risc ridicat de prezență a oligarhilor și concurență neloială.
Consiliul Audiovizualului ar trebui să limiteze ponderea pieței media la care se consideră că un participant are o poziție dominantă de la 35% la 25%.
De asemenea, trebuie să verifice cum funcționează companiile care numără audiențe din punct de vedere al concurenței pe piață.
În plus, Consiliul ar trebui să poată identifica cu ușurință și rapid proprietarii mass-media.
Banca Națională ar trebui să monitorizeze mai bine asigurătorii (în special proprietarii de companii de asigurări) și evaluatorii riscurilor de asigurare.
Comisia Electorală Centrală va trebui să monitorizeze îndeaproape finanțarea partidelor și proveniența fondurilor cheltuite în campaniile electorale.
Parchetul Anticorupție ar trebui să informeze publicul mai des despre investigarea cazurilor de corupție, inclusiv în domeniul marii corupții.
Autoritatea Națională de Integritate ar trebui să verifice mai bine declarațiile de avere ale funcționarilor, mai ales dacă veniturile acestora se potrivesc cu cheltuielile lor.
Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal trebuie să aibă acces la sistemele internaționale de date pentru verificarea conturilor și alți indicatori în scopuri fiscale.
Ministerul Finanțelor ar trebui să elaboreze legislație secundară privind prețurile de transfer și reguli generale împotriva abuzului.
Serviciul Fiscal trebuie să îmbunătățească legislația privind auditurile de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #președinție #plan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația Națională a Drumurilor (AND) a lansat licitația pentru construcția a 5,2 kilometri de trotuare pietonale în șapte localități din raioanele Briceni, Drochia, Ocnița, Șoldănești, Ialoveni, Nisporeni și UTA Găgăuzia. Valoarea estimată a contractelor este de 9 565 998 de lei, fără TVA, ceea ce înseamnă că, raportat la lungimea totală a sectoarelor incluse în proiect, investiția ajunge la aproximativ 1 840 de lei pentru fiecare metru liniar de trotuar.

Lucrările sunt împărțite în două loturi. Primul, în valoare de 6,16 milioane de lei, include trotuare în orașele Briceni, Drochia și Otaci, precum și în satul Răspopeni din raionul Șoldănești. Cel de-al doilea lot, estimat la 3,41 milioane de lei, vizează localitățile Suruceni din raionul Ialoveni, Vulcănești din raionul Nisporeni și municipiul Ceadîr-Lunga.

Cele mai ample lucrări sunt prevăzute în Otaci, unde va fi amenajat un trotuar de aproximativ 1,5 kilometri, și în Drochia, unde va fi construit un sector de circa 1,37 kilometri. Alte trotuare vor fi construite în Briceni, Răspopeni, Suruceni, Vulcănești și Ceadîr-Lunga, cu lungimi cuprinse între câteva sute de metri și aproape 700 de metri.

Potrivit caietelor de sarcini, proiectele nu presupun doar pavarea trotuarelor. Constructorii vor demola porțiunile deteriorate de asfalt și bordurile existente, vor efectua săpături și vor transporta materialele rezultate, după care vor executa fundația din piatră spartă și vor monta borduri noi din beton. Trotuarele vor fi pavate cu dale din beton de 6 centimetri grosime, iar în apropierea acestora vor fi amenajate accese către instituțiile de interes public și vor fi consolidate zonele verzi.

Documentația mai prevede lucrări suplimentare în anumite localități. La Răspopeni va fi amenajată o alveolă pentru stația de transport public, cu platformă asfaltată și lucrări de consolidare a terenului, iar la Ceadîr-Lunga vor fi executate și șanțuri pentru evacuarea apelor pluviale, pe lângă reconstrucția trotuarului.

Operatorii economici interesați pot depune ofertele până la 11 august 2026, ora 10:00, urmând ca după desemnarea câștigătorilor să înceapă lucrările pe sectoarele incluse în proiect.