Lovitură grea pentru Rusia! Tofilat: În viitorul apropiat Gazprom își va pierde controlul asupra Moldovagaz

Împotriva Gazprom sunt foarte multe procese de judecată pentru deconectarea neîntemeiată a gazului pentru companiile din UE. Eu cred că în viitorul apropiat că Gazprom va rămâne fără participația din cadrul Moldovagaz, a declarat economistul Sergiu Tofilat într-un interviu pentru publicația ucraineană EvropeiskaiaPravda.

„Împotriva concernului rus sunt procese de 15 miliarde de dolari, în consecință gigantul gazier va fi dator fostelor companii cărora nu le-a livrat gaz, respectiv activele acestuia vor fi puse sub sechestru”, a spus Tofilat.

În prezent, deși Moldovagaz deține monopolul în sectorul gazelor naturale, întreprinderea este în situație de faliment, adică datoriile depășesc de câteva ori valoarea patrimoniului. Principala cauză este schema contractuală prin care furnizorul din Republica Moldova livrează gaze în regiunea transnistreană fără ca acest gaz să fie achitat. Ca rezultat, Moldovagaz continuă să acumuleze datorii enorme față de concernul Gazprom, care astăzi depășesc suma de 7,5 miliarde de dolari SUA. Această schemă contractuală de livrare a gazelor „pe datorie” este folosită de Gazprom pentru legalizarea finanțării autorităților separatiste din stânga Nistrului.

Oficial Gazprom deține 50% din Moldovagaz, dar concernul rus administrează și cota de 13,44% a regiunii separatiste. În consecință, Gazprom are 63,44% din Moldovagaz, care însă nu-i oferă și controlul deplin asupra companiei.

Valoarea investiției Gazprom este estimată la 145 de milioane de dolari, rezultată din transformarea datoriilor acumulate de Moldova până în anul 1998 la consumul de gaze naturale, în acțiuni (50%) ale companiei Moldovagaz. Aceasta a fost o investiție făcută pe hârtie. Gigantul Gazprom este deocamdată și singurul furnizor de gaze al Republicii Moldova, asigurând practic 100% din necesarul de gaze al țării.

Controlul asupra Moldovagaz îi oferă Gazprom-ului și controlul asupra sistemului de transport și distribuție a gazelor, iar luând în calcul și datoriile enorme de 500 de milioane de dolari ce îi revin Chișinăului și circa cinci miliarde de dolari ale regiunii separatiste, atunci influența gigantului rus asupra economiei moldovenești este extrem de mare.

Este un canal prin care Moscova finanțează regimul separatist de la Tiraspol. Moldova nu are datorii la gaz. Oponia Gazpormul este că are 709 milioane de dolari. Pe de altă parte concernul rus a umflat datoria cu peste 950 milioane de dolari. Cel mai probabil va fi proces de judecată unde această datorie va fi contestată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldovaga #datorie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să se afle printre țările cu cele mai mici venituri naționale pe cap de locuitor la nivel global, potrivit datelor pentru anul 2024 publicate de World Inequality, exprimate în euro la paritatea puterii de cumpărare (PPP). Venitul mediu anual pe cap de locuitor în Republica Moldova este estimat la aproximativ 9.100 de euro, un nivel de aproape patru ori mai mic decât media Uniunii Europene și de peste cinci ori sub cel al Statelor Unite.

Datele comparative arată că, deși Moldova a înregistrat o creștere constantă a veniturilor în ultimele două decenii, decalajul față de economiile dezvoltate rămâne semnificativ. Spre comparație, venitul mediu pe cap de locuitor depășește 36.000 de euro în Franța și Marea Britanie, 40.000 de euro în Germania și ajunge la peste 47.000 de euro în SUA. Chiar și media globală, calculată în termeni PPP, este de circa 13.600 de euro, cu aproximativ 50% mai mare decât nivelul Republicii Moldova.

În regiune, Republica Moldova rămâne în urma majorității statelor din Europa Centrală și de Est, fiind depășită clar de țări precum România, Polonia sau statele baltice, care au reușit să accelereze convergența economică după aderarea la Uniunea Europeană.

Evoluția veniturilor indică faptul că principala vulnerabilitate a economiei moldovenești rămâne productivitatea scăzută a muncii, ponderea mare a activităților cu valoare adăugată redusă și dependența de sectoare volatile, precum agricultura. În absența unor investiții masive în infrastructură, industrie, energie și capital uman, ritmul de recuperare a decalajelor riscă să rămână lent.