Lovitură grea pentru Vladimir Putin în Crimeea. Podul peste strâmtoarea Kerci a sărit în aer

Un tronson al Podului Kerci, care face legătura dintre Rusia și Crimeea, a fost distrus în această dimineață. Mai multe imagini care circulă pe rețelele sociale arată un incendiu puternic care se manifestă pe firul de cale ferată, în vreme ce o bucată din șosea s-a prăbușit în mare.

În această dimineață, au început să circule pe rețelele sociale imagini care prezintă un incendiu puternic pe podul peste strâmtoarea Kerci, care face legătura dintre Rusia și Crimeea. Mai multe explozii puternice au fost auzite și au fost simțite în zonă. Se pare că un tren care trăgea mai multe vagoane cisterna a sărit în aer, fapt ce a provocat incendiul. Deflagrațiile au fost atât de puternice încât casele aflate la câțiva kilometri s-au zdruncinat. Traficul a fost oprit în urma incidentului.

Informația a fost confirmată de agenția de presă Ria Novosti, conform căreia explozia s-a produs în jurul orei 6.00, pe firul de cale ferată al podului. De altfel, imaginile surprinse arată un tren în flăcări pe acesta.

Rușii acuză un atentat cu un camion capcană

Într-o înregistrare de la fața locului se vede că și firul rutier a fost afectat de explozie, o parte din șosea prăbușindu-se în apă. Aceasta deși oficialii locali susțin că structura de siguranță, arcadele de susținere, nu ar fi fost afectate de explozii.

Oficialii ruși, din serviciile de combatere a terorismului susțin că a fost vorba despre un camion transformat în bombă. Acesta ar fi explodat pe podul din Crimeea și ar fi afectat ambele benzi ale firului rutier care s-au prăbușit parțial, Din cauza exploziei, 7 vagoane cu combustibil au luat foc.

Reacția consilierului președintelui Zelenski

Ucraina a reacționat, după explozia din această dimineață, prin consilierul președintelui Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak. Acesta a postat o fotografie pe contul său de Twitter, însoțită de un scurt comentariu, în care avertizează că acesta este doar începutul și că toate zonele care au fost ocupate de Rusia vor reveni la Ucraina.

„Crimeea, podul, începutul. Tot ce este ilegal trebuie distrus, tot ce a furat trebuie returnat Ucrainei, tot ce este ocupat de Rusia trebuie eliberat”, a scris consilierul lui Volodimir Zelenski pe Twitter.

Podul Crimeei a fost construit în 2014, după ce Rusia a ocupat această peninsula, și a fost inaugurat de Vladimir Putin personal, în anul 2018. De aceea, i se mai spune și podul lui Putin.

Crimea, the bridge, the beginning. Everything illegal must be destroyed, everything stolen must be returned to Ukraine, everything occupied by Russia must be expelled. pic.twitter.com/yUiSwOLlDP

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) October 8, 2022

În urmă cu câteva săptămâni, oficialii ruși susțineau că acest pod este indestructibil. Un expert militar, colonelul în rezervă, Viktor Baraneț, spunea că armata ucraineană nu poate distruge Podul Crimeei, deoarece este foarte bine apărat.

Obiectivul este survolat zilnic de avioane de luptă, iar nave de război patrulează în zonă. Mai mult, spunea expertul, pilonii podului au senzori speciali care se declanșează când percep orice mișcare suspectă și distrug amenințarea.

„Podul Crimeei este un obiectiv strategic, apărat în toate modurile posibile și imposibile. El este protejat din aer fiind survolat tot timpul de avioane de luptă. Pe uscat avem sistemele de apărare de coastă, rachetele antiaeriene S-300 și S-400.

De pe apă, podul este apărat de navele noastre de război, precum și de șalupele de patrulare ale Serviciului Federal de Securitate. Sub apă sunt scafandrii. Podul în sine este protejat de un pilon care are senzori speciali. Dacă cineva vine pe sub apă, sistemul reacționează și gata”, explica Viktor Baraneț, comentatorul militar al publicației Komsomolskaia pravda.

#Crimeea #pod #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță critică dur ultima rectificare bugetară propusă de Guvernul Republicii Moldova, denumită simbolic „Buget Plus”. Potrivit expertului, deși numele sună promițător, realitatea arată altfel: Moldova rămâne dependentă de granturi și împrumuturi externe, riscând o criză financiară pe termen lung.

Într-o analiză detaliată, Veaceslav Ioniță explică faptul că cele 7,7 miliarde de lei în plus, promise de Guvern, provin exclusiv din surse externe. Aproape jumătate sunt granturi, iar restul – împrumuturi externe.

„Suntem veseli pe datorii. În primele două luni ale anului, am atras sub 1% din granturile promise, iar la împrumuturi externe chiar suntem pe minus. E greu de înțeles optimismul afișat de Guvern”, punctează economistul.

Expertul avertizează că aproximativ 77% din suma rectificată merge direct în cheltuieli curente – pensii, salarii și compensații –, și doar o mică parte, 23%, în investiții reale. Această situație creează un risc major pentru anii viitori, când Republica Moldova ar putea să nu mai primească aceleași finanțări externe.

Ioniță critică și strategia Guvernului de a „vinde aceeași marfă de două ori”, subliniind că jumătate din sumele prezentate ca noutăți au fost deja aprobate în februarie, iar acum doar sunt reambalate într-un pachet atractiv.

De asemenea, economistul atrage atenția asupra unei explozii îngrijorătoare a deficitului bugetar, care va atinge aproape 18 miliarde lei, echivalentul a 5,1% din PIB, cel mai mare nivel din ultimii ani. În același timp, datoria publică a Moldovei urcă la peste 140 miliarde lei, un record negativ pentru ultimii 22 de ani.

În concluzie, Veaceslav Ioniță afirmă că „Buget Plus” este, în realitate, doar un „buget de supraviețuire”, fără viziune și reforme structurale, construit pe împrumuturi și riscuri electorale. Potrivit economistului, Republica Moldova se află încă într-un cerc vicios:

„Ne împrumutăm azi, doar ca să supraviețuim până mâine. Fără reforme curajoase, ne vom trezi într-o criză mult mai mare decât cea actuală”, a conchis Ioniță.