Lupușor: BNM ar trebui să reducă ținta inflației la 4%

Începând cu anul 2013, Banca Națională a Moldovei (BNM) a implementat regimul de țintire directă a inflației, stabilindu-și obiectivul de menținere a inflației la nivelul de 5.0% anual, cu o posibilă deviere de ± 1.5 puncte procentuale. Acest obiectiv a fost stabilit în conformitate cu Strategia politicii monetare a BNM, aprobată în decembrie 2012. Cu toate acestea, în prezent, se pune sub semnul întrebării eficacitatea țintei actuale în contextul evoluțiilor economice recente și prognozelor pe termen mediu, constată într-o analiză directorul Expert – Grup, Adrian Lupușor.

O analiză a dinamicii inflației din ultimii ani indică o decelerare a ritmului mediu al inflației, excludând însă șocurile majore precum cel din 2015-2016 („furtul miliardului”) și criza energetică din 2021-2022. De asemenea, această decelerare este corelată cu o erodare graduală a potențialului de creștere economică, determinată de factori precum emigrarea populației, îmbătrânirea demografică și scăderea atractivității investiționale.

„În acest context, se argumentează că ținta de 5% (± 1.5 puncte procentuale) nu mai reflectă realitățile economice actuale și nici perspectivele pe termen mediu. Propunerea formulată sugerează o reducere graduală a acestei ținte, ajungând la 4% (± 1 punct procentual) în 2025, 3,8% (± 1 punct procentual) în 2026 și 3,5% (± 1 punct procentual) în 2027. O astfel de abordare ar permite tranzitarea fără perturbări majore în piața financiară și economie, confirmând în același timp angajamentul băncii centrale pentru menținerea stabilității prețurilor”, spune Lupușor.

Argumentele în favoarea acestei reduceri a țintei inflației sunt de natură macroeconomică și vizează ajustarea la tendințele de inflație pe termen mediu. Se susține că menținerea unei ținte nerealiste ar putea submina obiectivul fundamental al BNM, și anume, asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. De asemenea, se evidențiază paralela cu practicile altor bănci centrale, precum Banca Națională a României, care a redus gradual ținta inflației pentru a se alinia la realitățile economice și la criteriile de convergență UE.

„O reducere a țintei inflației ar aduce și un beneficiu financiar semnificativ, prin reducerea costurilor dobânzilor plătite de Guvern către BNM în urma executării garanțiilor stat în urma „furtului miliardului” din 2016. Această reducere ar duce la economisiri anuale de aproximativ 150-200 milioane de lei, reprezentând o presiune mai mică asupra bugetului de stat”, a mai punctat directorul Expert Grup.

În concluzie, propunerea de reducere a țintei inflației este susținută nu doar de considerente macroeconomice, ci și de beneficii financiare care pot contribui la gestionarea eficientă a datoriei statului față de BNM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tinta #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.