Macron vrea ca Ucraina și Marea Britanie să fie sateliții UE: Războiul ne invită să regândim geografia

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat luni că este în favoarea unui nou tip de „comunitate politică europeană” care să permită țărilor din afara Uniunii Europene, inclusiv Ucrainei și Marii Britanii, să se alăture „nucleului de valori europene”, scrie Reuters.
Vorbind la Parlamentul European de la Strasbourg, Macron a numit realegerea sa luna trecută un semnal că francezii și-au dorit mai multă Europă.

Dar el a precizat că dorința Ucrainei de a adera la bloc va dura câțiva ani și, ca urmare, trebuie să i se dea o oarecare speranță pe termen scurt.

„Războiul din Ucraina ne invită să regândim geografia şi organizarea continentului nostru. Ucraina, prin lupta și curajul ei, este deja un membru sincer al Europei noastre, al familiei noastre, al uniunii noastre”, a spus Macron.

„Chiar dacă i-am acorda statutul de candidat mâine, știm cu toții foarte bine că procesul pentru a-i permite aderarea ar dura într-adevăr câțiva ani, probabil câteva decenii”, a spus Macron.

În loc să reducă standarde stricte pentru a permite țărilor să adere mai repede, Macron a sugerat crearea unei entități paralele care ar putea atrage țările care aspirau să se alăture blocului sau, într-o aparentă referire la Marea Britanie, țările care au părăsit uniunea.

El a spus că această „comunitate politică europeană” va fi deschisă națiunilor europene democratice care aderă la valorile sale fundamentale în domenii precum cooperarea politică, securitatea, cooperarea în energie, transport, investiții în infrastructură sau libera circulație a oamenilor.

#geografie #integrare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.