Macron vrea ca Ucraina și Marea Britanie să fie sateliții UE: Războiul ne invită să regândim geografia

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat luni că este în favoarea unui nou tip de „comunitate politică europeană” care să permită țărilor din afara Uniunii Europene, inclusiv Ucrainei și Marii Britanii, să se alăture „nucleului de valori europene”, scrie Reuters.
Vorbind la Parlamentul European de la Strasbourg, Macron a numit realegerea sa luna trecută un semnal că francezii și-au dorit mai multă Europă.

Dar el a precizat că dorința Ucrainei de a adera la bloc va dura câțiva ani și, ca urmare, trebuie să i se dea o oarecare speranță pe termen scurt.

„Războiul din Ucraina ne invită să regândim geografia şi organizarea continentului nostru. Ucraina, prin lupta și curajul ei, este deja un membru sincer al Europei noastre, al familiei noastre, al uniunii noastre”, a spus Macron.

„Chiar dacă i-am acorda statutul de candidat mâine, știm cu toții foarte bine că procesul pentru a-i permite aderarea ar dura într-adevăr câțiva ani, probabil câteva decenii”, a spus Macron.

În loc să reducă standarde stricte pentru a permite țărilor să adere mai repede, Macron a sugerat crearea unei entități paralele care ar putea atrage țările care aspirau să se alăture blocului sau, într-o aparentă referire la Marea Britanie, țările care au părăsit uniunea.

El a spus că această „comunitate politică europeană” va fi deschisă națiunilor europene democratice care aderă la valorile sale fundamentale în domenii precum cooperarea politică, securitatea, cooperarea în energie, transport, investiții în infrastructură sau libera circulație a oamenilor.

#geografie #integrare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.