Mai multe Acorduri și Convenții privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale vor fi modificate

Guvernul a aprobat inițierea negocierilor și semnarea mai multor protocoale de modificare a unor Acorduri și Convenții privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitul pe venit. În acest sens, membrii Cabinetului de miniștri au aprobat astăzi șase hotărâri.

Potrivit informațiilor oferite de Guvern, a fost modificat Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova cu Republica Uzbekistan, semnat la 30 martie 1995, Republica Tadjikistan, la 5 noiembrie 2002, cu Republica Belarus, la 23 decembrie 1994 și cu Republica Kîrgîză, la 17 aprilie 2004. De asemenea, modificările aprobate se referă la Convenția semnată cu Turkmenistan, la 24 iulie 2013. Inițiativa de modificare aparține părții moldave.

Totodată, a fost aprobată semnarea Protocolului de modificare a Convenției cu Marele Ducat de Luxemburg, întocmit la Chișinău la 11 iulie 2007.

Scopul principal al proiectelor este implementarea recomandărilor Forumului Global al OCDE privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale (schimbul de informații la solicitare).

Prevederile Acordurilor urmăresc crearea unor sisteme fiscale care ar coordona acțiunile statelor contractante, îndreptate asupra evitării dublei impuneri, distribuirii drepturilor impunerii fiscale între ambele state, eliminarea discriminării fiscale sub orice formă, precum și asigurarea schimbului de informații. Acestea vin să asigure condiții favorabile de efectuare a activității economice externe și de consolidare a relațiilor bilaterale.

Instituția responsabilă pentru negocierea și semnarea proiectelor de modificare a Acordurilor și Convenției respective este Ministerul Finanțelor.

Acordurile și Convențiile privind evitarea dublei impuneri semnate între Republica Moldova și alte state pot fi consultate aici.

#dubla impunere #acorduri #conventii #evaziune fiscala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.