Mai multe străzi din Chișinău au fost renovate din temelie în ultimii 3 ani, iar altele urmează să intre în reparație

Pe strada Ion Creangă a fost renovată partea carosabilă, dar și toate rețelele subterane, amenajate trotuarele și reparate rondurile de la Piața Unirii Principatelor și Piața Dimitrie Cantemir. Deși contractul de execuție prevedea finalizarea proiectului în martie 2022, strada a fost redeschisă pentru circulație mult mai devreme, în septembrie 2021. Costul lucrărilor este de peste 66 milioane de lei.

Pentru reparația capitală a anumitor străzi Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a inițiat o colaborare cu partenerii externi. Este vorba despre 31 August 1989, Alexandru cel Bun și Tighina, străzi aflate în plin proces de renovare. Acolo se repară carosabilul și trotuarele și vor fi amenajate locuri de parcare. Proiectul, estimat la 11,8 milioane de euro, este finanțat de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul Special de Energie Verde al BERD și urmează să fie finalizat în 18 luni. Conform contractului de împrumut, renovarea rețelelor subterane pe străzile respective a fost finanțată de primărie, costul proiectului ridicându-se la 100 milioane lei.

Cel mai ambițios proiect care vizează reparația străzilor capitalei este însă extinderea bulevardului Mircea cel Bătrân. Acesta va fi prelungit, de la strada Ion Dumeniuc până la str. Bucovinei. Respectiv, va fi extinsă linia de troleibuz, dar și sistemul de iluminat stradal. Noua porțiune de bulevard urmează să fie finalizată până la sfârșitul anului 2025. Costul estimativ al lucrărilor este de 200 milioane lei.

Și podul din strada Mihai Viteazul va fi supus unor lucrări de reparații capitale. La fel și străzile Mesager și Industrială, pentru care urmează să fie anunțate licitațiile.

Anul acesta, pentru reabilitarea infrastructurii rutiere municipale, Primăria Chișinău a alocat un buget record – circa 1,3 miliarde devlei. Iar din 2020- până în august 2022, municipalitatea a cheltuit peste 590 milioane lei pentru reparația străzilor. Dintre acestea, 420,2 milioane de lei au fost direcționate la renovarea capitală a străzilor.

#drumuri #strazi #reparatie #capitală #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.