Mai multe străzi din Chișinău au fost renovate din temelie în ultimii 3 ani, iar altele urmează să intre în reparație

Pe strada Ion Creangă a fost renovată partea carosabilă, dar și toate rețelele subterane, amenajate trotuarele și reparate rondurile de la Piața Unirii Principatelor și Piața Dimitrie Cantemir. Deși contractul de execuție prevedea finalizarea proiectului în martie 2022, strada a fost redeschisă pentru circulație mult mai devreme, în septembrie 2021. Costul lucrărilor este de peste 66 milioane de lei.

Pentru reparația capitală a anumitor străzi Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a inițiat o colaborare cu partenerii externi. Este vorba despre 31 August 1989, Alexandru cel Bun și Tighina, străzi aflate în plin proces de renovare. Acolo se repară carosabilul și trotuarele și vor fi amenajate locuri de parcare. Proiectul, estimat la 11,8 milioane de euro, este finanțat de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul Special de Energie Verde al BERD și urmează să fie finalizat în 18 luni. Conform contractului de împrumut, renovarea rețelelor subterane pe străzile respective a fost finanțată de primărie, costul proiectului ridicându-se la 100 milioane lei.

Cel mai ambițios proiect care vizează reparația străzilor capitalei este însă extinderea bulevardului Mircea cel Bătrân. Acesta va fi prelungit, de la strada Ion Dumeniuc până la str. Bucovinei. Respectiv, va fi extinsă linia de troleibuz, dar și sistemul de iluminat stradal. Noua porțiune de bulevard urmează să fie finalizată până la sfârșitul anului 2025. Costul estimativ al lucrărilor este de 200 milioane lei.

Și podul din strada Mihai Viteazul va fi supus unor lucrări de reparații capitale. La fel și străzile Mesager și Industrială, pentru care urmează să fie anunțate licitațiile.

Anul acesta, pentru reabilitarea infrastructurii rutiere municipale, Primăria Chișinău a alocat un buget record – circa 1,3 miliarde devlei. Iar din 2020- până în august 2022, municipalitatea a cheltuit peste 590 milioane lei pentru reparația străzilor. Dintre acestea, 420,2 milioane de lei au fost direcționate la renovarea capitală a străzilor.

#drumuri #strazi #reparatie #capitală #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.