Mai puține șantiere, prețuri mai mari? Scăderea autorizațiilor ar putea afecta piața locuințelor

Numărul autorizațiilor pentru construcții eliberate în Republica Moldova a scăzut în prima jumătate a anului 2025, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. În perioada ianuarie–iunie au fost eliberate 1.383 de autorizații de construire, în scădere cu 12,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Dintre acestea, 1.004 autorizații au fost pentru clădiri rezidențiale, ceea ce reprezintă o diminuare de 7,7%, iar 379 pentru clădiri nerezidențiale, cu 22,3% mai puține față de primele șase luni ale anului 2024.

Cea mai mare scădere la nivel regional s-a înregistrat în municipiul Chișinău, cu 47 de autorizații mai puține pentru construcții rezidențiale, echivalentul unei scăderi de 11,1%. În regiunea Nord s-au eliberat cu 27 de autorizații mai puține (-21,6%), iar în regiunea Centru cu 20 mai puține (-5,2%). În schimb, în regiunea Sud s-au eliberat cu două autorizații mai mult (+2,5%), iar în UTA Găgăuzia cu opt mai mult (+11,1%).

Pentru clădirile nerezidențiale, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în regiunea Nord (-34,9%), regiunea Sud (-40,3%), Chișinău (-34,6%) și regiunea Centru (-10,1%). UTA Găgăuzia este singura regiune unde numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a crescut, cu 25,6%.

Raportat la mediul de reședință, în orașe s-a înregistrat o creștere modestă de 3,2% a numărului de autorizații, în timp ce în mediul rural acestea s-au redus drastic cu 23,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#atorizatii #Clădiri #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada iulie 2024 – iulie 2025, Republica Moldova a înregistrat un comerț exterior semnificativ cu mazăre, arată o analiză economică detaliată elaborată de Iurie Rija. Potrivit datelor, țara a importat 7.410 tone de mazăre, în valoare de peste 49 milioane de lei, în timp ce exporturile au însumat doar 966 de tone, dar la o valoare considerabilă de peste 18 milioane de lei.

Importurile au reprezentat 88% din volumul total al comerțului, iar mazărea pentru consum a dominat cu 99,8% din acest volum. Principalii furnizori externi ai Moldovei au fost Elveția, Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite, care au livrat mazăre la prețuri medii între 5 și 8 lei per kilogram. La polul opus, Germania și Filipine au exportat volume mai mici, dar la prețuri semnificativ mai mari – de peste 12 lei/kg, indicând o posibilă specializare pe sortimente premium.

În contrast, exporturile moldovenești s-au remarcat printr-o valoare unitară mult mai ridicată: prețul mediu de export a fost de 19,41 lei/kg, aproape triplu față de prețul mediu de import. Cea mai valoroasă componentă a exportului o reprezintă mazărea pentru sămânță, cu un preț mediu de peste 31 lei/kg. Moldova a exportat 448 de tone de semințe de mazăre, în special către Cehia, Ungaria, Germania și România, consolidându-și poziția de net exportator în acest segment.

În ceea ce privește mazărea pentru consum, Moldova a exportat 518 tone, în special către România, Ucraina și Ungaria. De remarcat este faptul că Ungaria a achiziționat mazăre la prețuri de peste 36 lei/kg, ceea ce sugerează un interes pentru produse de calitate superioară sau specializate.

Pe plan intern, piața de import este concentrată în mâinile a cinci companii – printre care Quadra Commodities, Agrostoc și Altis Impex – care împreună acoperă peste 70% din volumul total importat. În schimb, exportul de semințe de mazăre este mult mai dispersat, fiind realizat de 16 companii, printre care CATYGROUP, ZAVOD KONSERV. DETSK. PITANIA SA și Natur Bravo.

Importurile de semințe sunt aproape inexistente – doar 15 tone, provenind exclusiv din Țările de Jos și importate de compania BLACK SEA SEEDS SRL, cu un preț mediu uriaș de aproape 62 lei/kg. Acest fapt denotă dependența de soiuri de elită din străinătate, dar și calitatea superioară a semințelor moldovenești exportate.

Analiza evidențiază și o puternică sezonalitate: cele mai mari volume de import au fost înregistrate în iulie și august 2024, iar exporturile de semințe s-au intensificat între ianuarie și martie 2025, în perioada de pregătire a campaniilor agricole.

În concluzie, Moldova este un importator net de mazăre pentru consum, dar un exportator competitiv de semințe de mazăre. Potrivit economistului Iurie Rija, pentru a reduce dependența externă și a spori competitivitatea, autoritățile ar trebui să încurajeze creșterea producției interne de mazăre pentru consum și să consolideze poziția Moldovei pe piața internațională de semințe, inclusiv prin investiții în cercetare agricolă și selecție.