Maia Sandu, despre vizita lui Parlicov la Gazprom și cine se face vinovat de criza energetică

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că Gazprom nu își va respecta obligațiile contractuale și nu va furniza gaze naturale pentru malul stâng al Nistrului de la 1 ianuarie 2025. Potrivit acesteia, indiferent de soarta negocierilor dintre Ucraina și Rusia, există un contract direct între Moldovagaz și Gazprom, iar până în prezent, compania rusă nu a oferit un răspuns clar privind respectarea acestuia.

„Am fost la curent cu plecarea delegației și consider că a fost necesară, având în vedere că aveam un contract cu Gazprom. Era important să verificăm dacă Gazprom va onora obligațiile contractuale. Din păcate, nu am primit un răspuns clar și presupunem că nu vom primi gaze naturale de la 1 ianuarie”, a afirmat Maia Sandu.

De asemenea, președintele a criticat modul în care autoritățile au gestionat situația energetică, menționând că toți cei care au fost demiși din funcțiile lor au avut „partea lor de vină” în crearea crizei actuale. „Nimeni nu știe cum vor evolua prețurile, nici măcar pentru luna următoare. Toți au avut intenții bune, însă ceea ce s-a întâmplat este că au existat păreri contradictorii de expert, iar coordonarea a fost deficitară”, a declarat șeful statului.

În datat de 5 decembrie, premierul Dorin Recean l-a demis pe ministrul Energiei, Victor Parlicov, Sergiu Tofilat, membrul CO de la Moldovagaz și Victor Bînzari de la Energocom. Recean i-a acuzat că sunt responsabili de criza energetică în care s-a pomenit Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sandu #gaz #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.