Maia Sandu pentru FT: Rusia a încercat mereu să controleze Moldova. Noi vrem să fim parte din lumea democrată

„Nu cred că s-ar fi oprit la graniţă”, spune Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, într-un interviu pentru Financial Times.

„Suntem în siguranţă astăzi doar datorită Ucrainei.” Acest lucru pare aproape incontestabil: Moldova are o armată minusculă şi a fost mult timp o marionetă a Rusiei.

Neştiind dacă Moldova era pe cale să fie invadată, în primele săptămâni săptămâni de război s-a concentrat, spune ea, asupra refugiaţilor: peste o jumătate de milion de oamemi au trecut graniţ, epuizând resursele deja limitate ale ţării. Plănuia Maia Sandu să rămână în caz de invadau ruşii?

„Da, sigur, trebuia. Aş fi rămas, dar aşteptarea noastră era să reuşim să trimitem cât mai mulţi oameni într-un loc sigur, acela fiind România”

„Ruşii şi-ar dori să refacă Uniunea Sovietică. Vor să ne întoarcem în trecut. Însă, noi nu ne dorim asta. Moldova a fost parte a zonei buffer timp de 30 de ani şi asta pentru noi a însemnat sărăcie, corupţie, proastă guvernanţă şi emigrare. Vrem să fim parte a lumii democratice.”

Moldovenii pro-europeni pot vedea uşor diferenţa dintre ce este în vest şi Rusia. Aproape 3 sferturi din populaţia Moldovei vorbeşte limba română şi 12% sunt vorbitori de limba rusă. Rusia a încercat mereu să exploateze frica că limba rusă şi tradiţiile sunt în pericol, ba chiar că Moldova ar urma să redevină parte a României mari. Aceste frici au alimentat regimul secesionist de la Tiraspol, care în urma unui scurt război sângeros din 1992 a fost condus de separatişti pro-ruşi.

„Rusia a încercat mereu să controleze Moldova”, spune Maia Sandu. „Când au văzut că nu mai pot folosi energia ca armă de şantaj au organizat proteste de stradă pentru a profita de greutăţile sociale pe care le întâmpină oamenii”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Maia Sandu #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.