Maia Sandu pentru FT: Rusia a încercat mereu să controleze Moldova. Noi vrem să fim parte din lumea democrată

„Nu cred că s-ar fi oprit la graniţă”, spune Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, într-un interviu pentru Financial Times.

„Suntem în siguranţă astăzi doar datorită Ucrainei.” Acest lucru pare aproape incontestabil: Moldova are o armată minusculă şi a fost mult timp o marionetă a Rusiei.

Neştiind dacă Moldova era pe cale să fie invadată, în primele săptămâni săptămâni de război s-a concentrat, spune ea, asupra refugiaţilor: peste o jumătate de milion de oamemi au trecut graniţ, epuizând resursele deja limitate ale ţării. Plănuia Maia Sandu să rămână în caz de invadau ruşii?

„Da, sigur, trebuia. Aş fi rămas, dar aşteptarea noastră era să reuşim să trimitem cât mai mulţi oameni într-un loc sigur, acela fiind România”

„Ruşii şi-ar dori să refacă Uniunea Sovietică. Vor să ne întoarcem în trecut. Însă, noi nu ne dorim asta. Moldova a fost parte a zonei buffer timp de 30 de ani şi asta pentru noi a însemnat sărăcie, corupţie, proastă guvernanţă şi emigrare. Vrem să fim parte a lumii democratice.”

Moldovenii pro-europeni pot vedea uşor diferenţa dintre ce este în vest şi Rusia. Aproape 3 sferturi din populaţia Moldovei vorbeşte limba română şi 12% sunt vorbitori de limba rusă. Rusia a încercat mereu să exploateze frica că limba rusă şi tradiţiile sunt în pericol, ba chiar că Moldova ar urma să redevină parte a României mari. Aceste frici au alimentat regimul secesionist de la Tiraspol, care în urma unui scurt război sângeros din 1992 a fost condus de separatişti pro-ruşi.

„Rusia a încercat mereu să controleze Moldova”, spune Maia Sandu. „Când au văzut că nu mai pot folosi energia ca armă de şantaj au organizat proteste de stradă pentru a profita de greutăţile sociale pe care le întâmpină oamenii”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Maia Sandu #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Diferența de pensii între femei și bărbați în Europa este semnificativ mai mare decât diferența de salarii, arată datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, citate de Euronews. Dacă decalajul salarial mediu între sexe este de aproximativ 12%, diferența de pensii ajunge, în medie, la 22–23%, iar în mai multe state europene depășește pragul de 30%.

Potrivit statisticilor OCDE aferente anului 2024, în 27 de țări europene femeile primesc, în medie, doar 78 de euro din pensii la fiecare 100 de euro încasați de bărbați. Cele mai mari diferențe se înregistrează în Regatul Unit, unde decalajul ajunge la 37%, urmat de Olanda și Austria cu câte 36%, Luxemburg cu 33%, Belgia, Elveția și Irlanda cu aproximativ 31%. La polul opus se află Estonia, cu o diferență de doar 6%, Islanda cu 7% și Slovacia cu 8%, alături de Cehia, Slovenia și Danemarca, unde diferența este de aproximativ 10%.

Specialiștii explică aceste decalaje prin carierele mai fragmentate ale femeilor, perioadele în care acestea își întrerup activitatea pentru creșterea copiilor și nivelul mai redus al contribuțiilor la sistemele de pensii comparativ cu bărbații, în ciuda politicilor de egalitate promovate în multe state europene.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în statisticile OCDE, datele naționale confirmă existența unei discrepanțe similare. Potrivit ultimelor date ale Casei Naționale de Asigurări Sociale pentru anul 2025, 531 295 de persoane primeau pensie pentru limită de vârstă. Femeile sunt majoritare în această categorie, cu peste 351 de mii de beneficiare, comparativ cu aproximativ 179 de mii de bărbați.

Pensia medie pentru limită de vârstă în țara noastră este de circa 4 424 de lei, însă femeile beneficiază, în medie, de 4 155 de lei, în timp ce bărbații primesc aproximativ 4 951 de lei lunar. Prin urmare, diferența în cuantumul pensiilor este de aproximativ 16,1% în favoarea bărbaților.