Maia Sandu pentru FT: Rusia a încercat mereu să controleze Moldova. Noi vrem să fim parte din lumea democrată

„Nu cred că s-ar fi oprit la graniţă”, spune Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, într-un interviu pentru Financial Times.

„Suntem în siguranţă astăzi doar datorită Ucrainei.” Acest lucru pare aproape incontestabil: Moldova are o armată minusculă şi a fost mult timp o marionetă a Rusiei.

Neştiind dacă Moldova era pe cale să fie invadată, în primele săptămâni săptămâni de război s-a concentrat, spune ea, asupra refugiaţilor: peste o jumătate de milion de oamemi au trecut graniţ, epuizând resursele deja limitate ale ţării. Plănuia Maia Sandu să rămână în caz de invadau ruşii?

„Da, sigur, trebuia. Aş fi rămas, dar aşteptarea noastră era să reuşim să trimitem cât mai mulţi oameni într-un loc sigur, acela fiind România”

„Ruşii şi-ar dori să refacă Uniunea Sovietică. Vor să ne întoarcem în trecut. Însă, noi nu ne dorim asta. Moldova a fost parte a zonei buffer timp de 30 de ani şi asta pentru noi a însemnat sărăcie, corupţie, proastă guvernanţă şi emigrare. Vrem să fim parte a lumii democratice.”

Moldovenii pro-europeni pot vedea uşor diferenţa dintre ce este în vest şi Rusia. Aproape 3 sferturi din populaţia Moldovei vorbeşte limba română şi 12% sunt vorbitori de limba rusă. Rusia a încercat mereu să exploateze frica că limba rusă şi tradiţiile sunt în pericol, ba chiar că Moldova ar urma să redevină parte a României mari. Aceste frici au alimentat regimul secesionist de la Tiraspol, care în urma unui scurt război sângeros din 1992 a fost condus de separatişti pro-ruşi.

„Rusia a încercat mereu să controleze Moldova”, spune Maia Sandu. „Când au văzut că nu mai pot folosi energia ca armă de şantaj au organizat proteste de stradă pentru a profita de greutăţile sociale pe care le întâmpină oamenii”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Maia Sandu #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.