Maia Sandu s-a întâlnit cu unul dintre marii finanțatori ai Republicii Moldova

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit Odile Renaud-Basso, președinta Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), aflată într-o vizită de lucru la Chișinău. Discuțiile au vizat programele finanțate de BERD, și prioritățile de dezvoltare socio-economică ale țării.

BERD este cel mai mare investitor instituțional în Moldova, iar anul trecut a finanțat proiecte în valoare de 500 de milioane de euro. Banca investește în proiecte de infrastructură: drumuri, căi ferate, linii electrice, pentru a asigura o mai bună conectare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Președinta Maia Sandu a apreciat contribuția BERD la consolidarea securității și independenței energetice a Republicii Moldova. BERD oferă finanțare pentru achiziții de gaze din surse alternative, proiecte de eficiență energetică și sprijină eforturile țării în dezvoltarea cadrului legislativ pentru producerea energiei din surse regenerabile.

Discuțiile s-au axat și pe proiectele de modernizare a serviciilor publice cum ar fi sistemul centralizat de încălzire, gestionarea deșeurilor și distribuția energiei electrice, având un impact direct asupra calității vieții cetățenilor. A fost abordată și importanța finanțării întreprinderilor mici și mijlocii, acestea reprezentând 98% din totalul companiilor din țară. În context, șefa statului a mulțumit conducerii Băncii pentru contribuția adusă la modernizarea Republicii Moldova și stimularea economiei acesteia.

Marți, 25 iulie, Președinta Maia Sandu și Președinta BERD, Odile Renaud-Basso, vor participa împreună la inaugurarea tronsonului de drum Chișinău – Giurgiulești al drumului național M3, construit cu sprijinul Băncii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#finantator #BERD #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, condus de Eugen Osmochescu, a prezentat marți, în cadrul unei conferințe de presă-maraton, „totalurile” activității pentru anul 2025, într-un discurs în care economia a crescut, iar cifrele au dansat.

Într-un cadru solemn, cu „bine sosit” adresat cetățenilor, mediului de afaceri și mass-media, ministrul a mulțumit practic tuturor, de la antreprenori și cetățeni până la „toți care și-au pus umărul”, pentru o creștere economică estimată la circa 2,7%, confirmată, potrivit oficialului, inclusiv de FMI. O creștere modestă, dar descrisă cu entuziasm drept „accelerare”, după pandemie, război și alte „instabilizări pe perioade de studii îndelungate”.

Agricultura a fost vedeta anului, cu +15%, construcțiile au urcat cu 8%, iar industria a contribuit cu 3%, cifră considerată „mică, dar frumoasă”, pentru că ar confirma reorientarea economiei „de la consum la inovații”, chiar dacă inovația încă se caută în slide-uri.

Integrarea europeană a fost declarată „prioritate zero”, cu nouă capitole de negociere, un cluster tematic și exporturi de 68,1% către UE, plus aderarea la SEPA, prezentată ca un succes major. În paralel, 2026 se anunță „foarte și foarte important”, cu 150 de activități de implementat, majoritatea pe umerii ministerului.

La capitolul investiții, ministrul a anunțat 16,7 miliarde (inițial dolari, apoi corectați în lei), intrări nete de capital de 213 milioane de dolari și reinvestiții de 215 milioane de dolari, semn că „Republica Moldova spărește la credibilitate”. Ratingurile B, B+ și B3 au fost prezentate drept dovezi de stabilitate, iar evaluarea realizată de o agenție internațională a fost calificată drept „foarte frumoasă”.

Digitalizarea a ocupat un spațiu generos. Este vorba de 75% din servicii digitalizate, 80% din interacțiuni online, iar Republica Moldova este pregătită să devină „un scut cibernetic al Europei de Iest”, în contextul unor pierderi globale de 10,5 trilioane de dolari din atacuri cibernetice.

Punctul forte al prezentării a fost „legea freelancerelor”, care intră în vigoare din 2026: notificare simplă, impozit unic de 15%, fără contabilitate și fără rapoarte, cu promisiunea protecției sociale și medicale. Totul transparent, digital și „fără biurocrație”.

La finalul conferinței, ministrul a promis că prosperitatea va gravita „ca un satelit” în jurul cetățenilor în 2026, iar economiile mediului de afaceri din debirocratizare se ridică deja la 3 milioane de lei, „sume preventive”, urmând ca adevăratele calcule să vină… în ianuarie.

Conferința s-a încheiat optimist, cu urări de Anul Nou, promisiuni de vești bune și certitudinea că, în 2026, economia va continua să crească corectată la timp, digitalizată complet și, eventual, cu mai puține „părdon”-uri.