Maia Sandu va solicita începerea celei de a doua etape de vaccinare. Este dezamăgită de viteza primei etape

Președintele Maia Sandu va recomanda Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale să fie demarată a doua etapă a planului național de vaccinare, chiar dacă prima etapă a imunizării nu a fost finalizată. Maia Sandu se arată dezamăgită de viteza cu care are loc imunizarea medicilor și spune că ar trebui cât mai curând începută vaccinarea persoanelor în etate și a celor cu comorbidități pentru ca procesul să decurgă într-un ritm mai accelerat. Declarațiile au fost făcute de șefa statutlui în cadrul unei emisiuni televizate.

Maia Sandu spune că pentru gestionarea eficientă a crizei pandemice este necesară suplinirea echipei de la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, întrucât acum instituția activează cu un singur secretar de stat. „I-am solicitat premierului interimar să consolideze echipa de la Ministerul Sănătății. Acum că decizia Curții Constituționale permite să se numească în funcție secretarii de stat, sper că în următoarele zile Guvernul va numi secretari de stat la Ministerul Sănătății, ca să avem o echipă de profesioniști”, a spus Maia Sandu în cadrul emisiunii „Bună seară” de la postul public de televiziune.

Mai mult, Maia Sandu se arată dezamăgită de reticența unor angajați ai sistemului de sănătate în privința eficacității vaccinului anti-COVID-19. Șefa statului spune că ar trebui începută cea de-a doua etapă a imunizării, chiar dacă încă nu s-a reușit vaccinarea tuturor cadrelor medicale din țară. „Sunt dezamăgită de viteza cu care decurge prima etapă de vaccinare, vaccinarea cadrelor medicale. Dacă vor fi în continuare întârzieri, eu voi recomanda, că nu pot să le dau ordine, să se înceapă următoarea etapă de vaccinare. Nu trebuie să stăm și să așteptăm până unele spitale se gândesc cu săptămânile. Există următoarea etapă. Sunt mulți oameni care abia așteaptă să se vaccineze, voi insista să dăm posibilitatea la mai mulți oameni să se imunizeze”, a spus Maia Sandu.

Președinta mai spune că, în prezent, este negociată cumpărarea unor loturi de vaccinuri Pfizer, Astra Zeneca și Johnson&Johnson. „Guvernul trebuie să cumpere de la toate companiile și să le ofere cetățenilor posibilitatea de a alege. Eu vreau să mă vaccinez, dar aștept să-mi vină rândul. Acum sunt alți oameni care au mai mare nevoie”, a mai spus Maia Sandu.

Potrivit planului național de imunizare, în prima etapă urmează să fie vaccinați toți angajații sistemului de sănătate, în etapa a doua urmează a fi vaccinate persoanele cu vârsta peste 60 de ani și cele cu comorbidități. În etapa a treia va fi imunizată populația generală. Potrivit specialiștilor ANSP, prima etapă va dura 2 luni și va cuprinde imunizarea a 60 de mii de persoane, angajați ai sistemului de sănătate, scrie realitatea.md.

#sanatate #Maia Sandu #vaccinare anti COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.