Maia Sandu va solicita începerea celei de a doua etape de vaccinare. Este dezamăgită de viteza primei etape

Președintele Maia Sandu va recomanda Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale să fie demarată a doua etapă a planului național de vaccinare, chiar dacă prima etapă a imunizării nu a fost finalizată. Maia Sandu se arată dezamăgită de viteza cu care are loc imunizarea medicilor și spune că ar trebui cât mai curând începută vaccinarea persoanelor în etate și a celor cu comorbidități pentru ca procesul să decurgă într-un ritm mai accelerat. Declarațiile au fost făcute de șefa statutlui în cadrul unei emisiuni televizate.

Maia Sandu spune că pentru gestionarea eficientă a crizei pandemice este necesară suplinirea echipei de la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, întrucât acum instituția activează cu un singur secretar de stat. „I-am solicitat premierului interimar să consolideze echipa de la Ministerul Sănătății. Acum că decizia Curții Constituționale permite să se numească în funcție secretarii de stat, sper că în următoarele zile Guvernul va numi secretari de stat la Ministerul Sănătății, ca să avem o echipă de profesioniști”, a spus Maia Sandu în cadrul emisiunii „Bună seară” de la postul public de televiziune.

Mai mult, Maia Sandu se arată dezamăgită de reticența unor angajați ai sistemului de sănătate în privința eficacității vaccinului anti-COVID-19. Șefa statului spune că ar trebui începută cea de-a doua etapă a imunizării, chiar dacă încă nu s-a reușit vaccinarea tuturor cadrelor medicale din țară. „Sunt dezamăgită de viteza cu care decurge prima etapă de vaccinare, vaccinarea cadrelor medicale. Dacă vor fi în continuare întârzieri, eu voi recomanda, că nu pot să le dau ordine, să se înceapă următoarea etapă de vaccinare. Nu trebuie să stăm și să așteptăm până unele spitale se gândesc cu săptămânile. Există următoarea etapă. Sunt mulți oameni care abia așteaptă să se vaccineze, voi insista să dăm posibilitatea la mai mulți oameni să se imunizeze”, a spus Maia Sandu.

Președinta mai spune că, în prezent, este negociată cumpărarea unor loturi de vaccinuri Pfizer, Astra Zeneca și Johnson&Johnson. „Guvernul trebuie să cumpere de la toate companiile și să le ofere cetățenilor posibilitatea de a alege. Eu vreau să mă vaccinez, dar aștept să-mi vină rândul. Acum sunt alți oameni care au mai mare nevoie”, a mai spus Maia Sandu.

Potrivit planului național de imunizare, în prima etapă urmează să fie vaccinați toți angajații sistemului de sănătate, în etapa a doua urmează a fi vaccinate persoanele cu vârsta peste 60 de ani și cele cu comorbidități. În etapa a treia va fi imunizată populația generală. Potrivit specialiștilor ANSP, prima etapă va dura 2 luni și va cuprinde imunizarea a 60 de mii de persoane, angajați ai sistemului de sănătate, scrie realitatea.md.

#sanatate #Maia Sandu #vaccinare anti COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.