MAIB salvează vieți: 43 de angajați au donat 22 de litri de sânge și plasmă

Devenită deja o tradiție în cadrul băncii, Ziua Mondială a Donatorului de Sânge este marcată prin fapte bune salvatoare de vieți. Angajații MAIB se mobilizează pentru a dona sânge și derivatele sale pacienților pentru care fiecare mililitru este o speranță de recuperare.

În acest an, 43 de colegi au ales să fie donatori, iar datorită lor s-au colectat 22 de litri de sânge și plasmă, cantitate care poate salva 946 de pacienți. Mai mult de jumătate dintre colegi au donat pentru prima dată, lucru care nu poate decât să ne bucure. Pentru gestul mărinimos le spunem „MULȚUMIM, DRAGI EROI!”.

Ne-am bucurat să vedem un număr atât de mare adunându-se la ușa centrului mobil improvizat, care s-a umplut în doar câteva minute cu atâta energie și dorință de a face fapte bune.

Am fost plăcut surprinși să vedem colegi, pentru care donarea de sânge a devenit parte din stilul de viață. Victoria Zanoga a avut pentru a 6-a oară venele conectate la pachetul de prelevare. De această dată, însă, fapta sa este și MAIBună, pentru că a decis să doneze pentru prima dată plasmă, considerată a fi extrem de importantă pentru bolnavii aflați în stare gravă. 750 de mililitri vor ajunge la minim 3 pacienți care luptă pentru viață.

„Sunt donator de sânge din 2016, atunci când căutam ajutor și suport în rândul prietenilor, pentru a-l ajuta pe bunelul meu să treacă peste o intervenție chirurgicală mai dificilă. De atunci am înțeles că acest gest umanitar poate salva sau prelungi viețile persoanelor dragi nouă. Am deja la activ 5 donări de sânge, iar în cadrul campaniei susținute de MAIB am donat pentru prima dată plasmă. De ce plasmă? Deoarece plasma este mai deficitară și este necesară pacienților în stare foarte gravă. Este un efort minim pentru un rezultat poate grandios pentru o familie”, ne-a spus Victoria, care a impresionat printr-un boom de energie, de parcă ar fi fost gata să mai alerge un maraton imediat după prelevare.

La ușa sălii de donare s-a prezentat și Denis Barbu, care a făcut a 18-a înscriere în carnetul de donator. Salvează vieți din 2016 și spune că, deși nu este una dintre cele mai plăcute proceduri medicale, senzația de împlinire este maximă.

„Totul a început de la faptul că am donat pentru cineva apropiat, alături de câțiva prieteni. Persoana este în viață și e bine acum. După asta m-am gândit – de ce să nu donez și pentru altcineva, dacă pot. Să mai salvăm vieți, pentru că e bine. Dar cel mai nostim e faptul că, așa cum toată lumea are o frică, fie de înălțime, fie de apă, eu am frica de acul medicinal. Dar de fiecare dată mă gândesc că fac o faptă bună și înving această frică”, ne-a mărturisit Denis, care, paradoxal, părea foarte relaxat în timpul procedurii.

Viața este un bumerang, de aceea suntem siguri că toată bunătatea se va întoarce însutit către fiecare. Eroismul e dincolo de personajele din cărțile cu povești. Erou poate fi fiecare dintre noi!

Împreună la Nivelul Următor!

#donare de sange #salveaza vieti #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.