MAIB salvează vieți: 43 de angajați au donat 22 de litri de sânge și plasmă

Devenită deja o tradiție în cadrul băncii, Ziua Mondială a Donatorului de Sânge este marcată prin fapte bune salvatoare de vieți. Angajații MAIB se mobilizează pentru a dona sânge și derivatele sale pacienților pentru care fiecare mililitru este o speranță de recuperare.

În acest an, 43 de colegi au ales să fie donatori, iar datorită lor s-au colectat 22 de litri de sânge și plasmă, cantitate care poate salva 946 de pacienți. Mai mult de jumătate dintre colegi au donat pentru prima dată, lucru care nu poate decât să ne bucure. Pentru gestul mărinimos le spunem „MULȚUMIM, DRAGI EROI!”.

Ne-am bucurat să vedem un număr atât de mare adunându-se la ușa centrului mobil improvizat, care s-a umplut în doar câteva minute cu atâta energie și dorință de a face fapte bune.

Am fost plăcut surprinși să vedem colegi, pentru care donarea de sânge a devenit parte din stilul de viață. Victoria Zanoga a avut pentru a 6-a oară venele conectate la pachetul de prelevare. De această dată, însă, fapta sa este și MAIBună, pentru că a decis să doneze pentru prima dată plasmă, considerată a fi extrem de importantă pentru bolnavii aflați în stare gravă. 750 de mililitri vor ajunge la minim 3 pacienți care luptă pentru viață.

„Sunt donator de sânge din 2016, atunci când căutam ajutor și suport în rândul prietenilor, pentru a-l ajuta pe bunelul meu să treacă peste o intervenție chirurgicală mai dificilă. De atunci am înțeles că acest gest umanitar poate salva sau prelungi viețile persoanelor dragi nouă. Am deja la activ 5 donări de sânge, iar în cadrul campaniei susținute de MAIB am donat pentru prima dată plasmă. De ce plasmă? Deoarece plasma este mai deficitară și este necesară pacienților în stare foarte gravă. Este un efort minim pentru un rezultat poate grandios pentru o familie”, ne-a spus Victoria, care a impresionat printr-un boom de energie, de parcă ar fi fost gata să mai alerge un maraton imediat după prelevare.

La ușa sălii de donare s-a prezentat și Denis Barbu, care a făcut a 18-a înscriere în carnetul de donator. Salvează vieți din 2016 și spune că, deși nu este una dintre cele mai plăcute proceduri medicale, senzația de împlinire este maximă.

„Totul a început de la faptul că am donat pentru cineva apropiat, alături de câțiva prieteni. Persoana este în viață și e bine acum. După asta m-am gândit – de ce să nu donez și pentru altcineva, dacă pot. Să mai salvăm vieți, pentru că e bine. Dar cel mai nostim e faptul că, așa cum toată lumea are o frică, fie de înălțime, fie de apă, eu am frica de acul medicinal. Dar de fiecare dată mă gândesc că fac o faptă bună și înving această frică”, ne-a mărturisit Denis, care, paradoxal, părea foarte relaxat în timpul procedurii.

Viața este un bumerang, de aceea suntem siguri că toată bunătatea se va întoarce însutit către fiecare. Eroismul e dincolo de personajele din cărțile cu povești. Erou poate fi fiecare dintre noi!

Împreună la Nivelul Următor!

#donare de sange #salveaza vieti #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.