MAIB salvează vieți: 43 de angajați au donat 22 de litri de sânge și plasmă

Devenită deja o tradiție în cadrul băncii, Ziua Mondială a Donatorului de Sânge este marcată prin fapte bune salvatoare de vieți. Angajații MAIB se mobilizează pentru a dona sânge și derivatele sale pacienților pentru care fiecare mililitru este o speranță de recuperare.

În acest an, 43 de colegi au ales să fie donatori, iar datorită lor s-au colectat 22 de litri de sânge și plasmă, cantitate care poate salva 946 de pacienți. Mai mult de jumătate dintre colegi au donat pentru prima dată, lucru care nu poate decât să ne bucure. Pentru gestul mărinimos le spunem „MULȚUMIM, DRAGI EROI!”.

Ne-am bucurat să vedem un număr atât de mare adunându-se la ușa centrului mobil improvizat, care s-a umplut în doar câteva minute cu atâta energie și dorință de a face fapte bune.

Am fost plăcut surprinși să vedem colegi, pentru care donarea de sânge a devenit parte din stilul de viață. Victoria Zanoga a avut pentru a 6-a oară venele conectate la pachetul de prelevare. De această dată, însă, fapta sa este și MAIBună, pentru că a decis să doneze pentru prima dată plasmă, considerată a fi extrem de importantă pentru bolnavii aflați în stare gravă. 750 de mililitri vor ajunge la minim 3 pacienți care luptă pentru viață.

„Sunt donator de sânge din 2016, atunci când căutam ajutor și suport în rândul prietenilor, pentru a-l ajuta pe bunelul meu să treacă peste o intervenție chirurgicală mai dificilă. De atunci am înțeles că acest gest umanitar poate salva sau prelungi viețile persoanelor dragi nouă. Am deja la activ 5 donări de sânge, iar în cadrul campaniei susținute de MAIB am donat pentru prima dată plasmă. De ce plasmă? Deoarece plasma este mai deficitară și este necesară pacienților în stare foarte gravă. Este un efort minim pentru un rezultat poate grandios pentru o familie”, ne-a spus Victoria, care a impresionat printr-un boom de energie, de parcă ar fi fost gata să mai alerge un maraton imediat după prelevare.

La ușa sălii de donare s-a prezentat și Denis Barbu, care a făcut a 18-a înscriere în carnetul de donator. Salvează vieți din 2016 și spune că, deși nu este una dintre cele mai plăcute proceduri medicale, senzația de împlinire este maximă.

„Totul a început de la faptul că am donat pentru cineva apropiat, alături de câțiva prieteni. Persoana este în viață și e bine acum. După asta m-am gândit – de ce să nu donez și pentru altcineva, dacă pot. Să mai salvăm vieți, pentru că e bine. Dar cel mai nostim e faptul că, așa cum toată lumea are o frică, fie de înălțime, fie de apă, eu am frica de acul medicinal. Dar de fiecare dată mă gândesc că fac o faptă bună și înving această frică”, ne-a mărturisit Denis, care, paradoxal, părea foarte relaxat în timpul procedurii.

Viața este un bumerang, de aceea suntem siguri că toată bunătatea se va întoarce însutit către fiecare. Eroismul e dincolo de personajele din cărțile cu povești. Erou poate fi fiecare dintre noi!

Împreună la Nivelul Următor!

#donare de sange #salveaza vieti #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.