MAIB salvează vieți: 43 de angajați au donat 22 de litri de sânge și plasmă

Devenită deja o tradiție în cadrul băncii, Ziua Mondială a Donatorului de Sânge este marcată prin fapte bune salvatoare de vieți. Angajații MAIB se mobilizează pentru a dona sânge și derivatele sale pacienților pentru care fiecare mililitru este o speranță de recuperare.

În acest an, 43 de colegi au ales să fie donatori, iar datorită lor s-au colectat 22 de litri de sânge și plasmă, cantitate care poate salva 946 de pacienți. Mai mult de jumătate dintre colegi au donat pentru prima dată, lucru care nu poate decât să ne bucure. Pentru gestul mărinimos le spunem „MULȚUMIM, DRAGI EROI!”.

Ne-am bucurat să vedem un număr atât de mare adunându-se la ușa centrului mobil improvizat, care s-a umplut în doar câteva minute cu atâta energie și dorință de a face fapte bune.

Am fost plăcut surprinși să vedem colegi, pentru care donarea de sânge a devenit parte din stilul de viață. Victoria Zanoga a avut pentru a 6-a oară venele conectate la pachetul de prelevare. De această dată, însă, fapta sa este și MAIBună, pentru că a decis să doneze pentru prima dată plasmă, considerată a fi extrem de importantă pentru bolnavii aflați în stare gravă. 750 de mililitri vor ajunge la minim 3 pacienți care luptă pentru viață.

„Sunt donator de sânge din 2016, atunci când căutam ajutor și suport în rândul prietenilor, pentru a-l ajuta pe bunelul meu să treacă peste o intervenție chirurgicală mai dificilă. De atunci am înțeles că acest gest umanitar poate salva sau prelungi viețile persoanelor dragi nouă. Am deja la activ 5 donări de sânge, iar în cadrul campaniei susținute de MAIB am donat pentru prima dată plasmă. De ce plasmă? Deoarece plasma este mai deficitară și este necesară pacienților în stare foarte gravă. Este un efort minim pentru un rezultat poate grandios pentru o familie”, ne-a spus Victoria, care a impresionat printr-un boom de energie, de parcă ar fi fost gata să mai alerge un maraton imediat după prelevare.

La ușa sălii de donare s-a prezentat și Denis Barbu, care a făcut a 18-a înscriere în carnetul de donator. Salvează vieți din 2016 și spune că, deși nu este una dintre cele mai plăcute proceduri medicale, senzația de împlinire este maximă.

„Totul a început de la faptul că am donat pentru cineva apropiat, alături de câțiva prieteni. Persoana este în viață și e bine acum. După asta m-am gândit – de ce să nu donez și pentru altcineva, dacă pot. Să mai salvăm vieți, pentru că e bine. Dar cel mai nostim e faptul că, așa cum toată lumea are o frică, fie de înălțime, fie de apă, eu am frica de acul medicinal. Dar de fiecare dată mă gândesc că fac o faptă bună și înving această frică”, ne-a mărturisit Denis, care, paradoxal, părea foarte relaxat în timpul procedurii.

Viața este un bumerang, de aceea suntem siguri că toată bunătatea se va întoarce însutit către fiecare. Eroismul e dincolo de personajele din cărțile cu povești. Erou poate fi fiecare dintre noi!

Împreună la Nivelul Următor!

#donare de sange #salveaza vieti #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.