Mâine Parlamentul dezleagă misterul de la ANRE! Cine este norocosul care va ridica 90 de mii de lei pe lună

Parlamentul urmează să anunțe joi, 23 februarie, cine este noul director al Consiliului de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Proiectul este inclus pe ordinea de zi a ședinței Comisiei economie, buget și finanțe, al cărei președinte este deputatul PAS, Radu Marian, scrie REALITATEA.MD.

La concurs s-au înscris cinci persoane: Alexandru Straistari, Ghenadie Zamisnîi, Vasile Plamadeala, Alexandru Mija și Sergiu Școlinic.

În prezent, Consiliul de administrație al ANRE are un director general – Veaceslav Untila și trei directori: Eugen Carpov, Violina Șpac și Alexei Taran. Potrivit legislației, ANRE este condusă de un Consiliul de administrație, format din cinci directori, numiți de Parlament, în bază de concurs.

Realitatea.md precizează că, în luna august 2022, Comisia economie, buget și finanțe a anunțat că organizează concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Director al Consiliului de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Noul Director al Consiliului de administrație al ANRE trebuie să aibă studii superioare în domeniul tehnic, economic, financiar sau juridic și experiență de cel puțin zece ani în unul dintre aceste domenii. Totodată, este necesară experiență de cel puțin trei ani în funcții de conducere în instituții publice sau întreprinderi din sectoarele reglementate de ANRE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Director #concurs #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.