Majorarea accizelor de către Rusia afectează exporturile bulgare de băuturi alcoolice

Guvernul rus a decis în mod neaşteptat să majoreze accizele la importurile de alcool, vin şi flori tăiate din aşa numitele „ţări neprietenoase”, cele care au impus Moscovei sancţiuni în urma invadării Ucrainei, inclusiv Bulgaria, informează Novinite.

Această nouă măsură, care se va aplica până la 31 decembrie 2024, este inclusă într-un decret aprobat de Ministerul de Finanţe, conform publicaţiei ruse RBC.

Decretul prevede majorarea semnificativă a accizelor pentru băuturile alcoolice tari, de la 9% la 20% din valoarea în vamă, cu o taxă minimă de trei euro pe litru la alcoolul pur 100%, de la nivelul actual de 1,4 – 1,5 euro. Pentru vin, acciza creşte de la 20% la 25% din valoarea în vamă, dar nu mai puţin de doi euro pe litru. De asemenea, acciza pentru flori tăiate creşte de la 5% la 20%, ajungând la minimum 0,3 euro pe kilogram.

Decizia este prezentată ca o măsură de protejare a pieţei ruse, unde vinul şi băuturile alcoolice importate sunt responsabile pentru aproape 40% şi, respectiv, aproximativ 12% din consum. În august 2023, Rusia majorase accizele la vinurile din „ţările neprietenoase”, de la 12,5% la 20%.

Ministerul rus de Finanţe a precizat că noile accize sunt răspunsul la tarifele mai ridicate impuse de alte ţări mărfurilor din Rusia. Totuşi, oficialii nu se aşteaptă la un impact major asupra accesului consumatorilor ruşi la băuturile alcoolice străine, citând creşterea calităţii şi varietăţii produselor interne.

Analiştii sugerează că veniturile de pe urma majorării accizelor ar putea fi folosite pentru sprijinirea turismului în Rusia, aşa cum a cerut preşedintele Vladimir Putin. Alţii cred că motivaţiile Kremlinului sunt legate de majorarea veniturilor la buget, pentru a susţine cheltuielile legate de războiul din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accize #alcool #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În lipsa unui orizont clar de încheiere a războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a început să elaboreze în regim de urgență un nou plan de finanțare pentru guvernul de la Kiev, destinat acoperirii unui deficit bugetar estimat la 19 miliarde de dolari în anul 2025, relatează Financial Times.

Potrivit surselor apropiate discuțiilor, Comisia Europeană analizează mai multe opțiuni, inclusiv acordarea de ajutoare militare sub formă de granturi extrabugetare, dar și majorarea contribuției europene la un mecanism G7 de 50 de miliarde de dolari bazat pe viitoarele venituri obținute din activele valutare rusești înghețate.

EU pushes to fill Ukraine’s $19bn budget gap next year https://t.co/m7YP9rWFV1

— Financial Times (@FT) July 8, 2025

„Mulți sperau că în 2024 va fi atins un acord de încetare a focului care să reducă povara bugetară a Ucrainei, dar acum e clar că avem o gaură financiară serioasă”, a declarat un oficial european implicat în negocieri. Potrivit FMI, în cazul în care războiul ar fi luat sfârșit în acest an, nevoile bugetare ale Ucrainei ar fi putut fi acoperite până la mijlocul lui 2026. Însă, în prezent, nici Kievul și nici Bruxelles-ul nu mai iau în calcul acest scenariu optimist.

Îngrijorările sunt amplificate și de incertitudinile privind continuitatea sprijinului american. În acest context, UE își propune să asigure resursele necesare Ucrainei înainte de venirea iernii. Una dintre ideile discutate ar fi acordarea de granturi militare bilaterale, contabilizate separat de bugetul UE, dar recunoscute ca cheltuieli naționale de apărare – un gest care ar contribui la obiectivul NATO de a atinge 5% din PIB pentru apărare.

Totodată, oficialii europeni analizează și posibilitatea de a valorifica mai eficient profiturile generate de activele rusești înghețate. Printre opțiuni se numără fie accelerarea acordării de împrumuturi garantate cu veniturile viitoare din aceste fonduri, fie plasarea acestora în instrumente financiare mai riscante, cu randamente mai mari.

La sfârșitul săptămânii, la Roma urmează să aibă loc o conferință dedicată reconstrucției Ucrainei, însă liderii europeni admit că, pe termen scurt, problema acută rămâne bugetul.