Marea Britanie a emis ”alertă roșie” la Londra: Rusia implicată într-o operațiune secretă

După invazia ordonată de Vladimir Putin în Ucraina acum mai mult de 600 de zile, Occidentul a lovit din plin economia Rusiei prin mai multe pachete de sancțiuni. Dar acum Agenția Națională pentru Crimă (NCA) din Marea Britanie a emis o ”alertă roșie” în sectorul comercianților de aur, deoarece Rusia încearcă printr-o operațiune secretă de spălare de bani, prin tranzacții ilegale cu metalul galben pe piața din Londra, în valoare de 13 miliarde de lire sterline.

Rusia vizează Londra ca parte a unei vaste operațiuni de spălare de bani, prin exporturi de aur în valoare de miliarde de lire sterline, care sunt folosite pentru a ajuta la finanțarea războiului lui Vladimir Putin din Ucraina, a avertizat agenția britanică de luptă împotriva criminalității, potrivit iNews.

Detectivii de la Agenția Națională a Criminalității (NCA) au emis o „alertă roșie” comercianților de aur și autorităților de reglementare din Marea Britanie cu privire la încercările Moscovei de a eluda sancțiunile occidentale, folosind țări terțe, precum Emiratele Arabe Unite, pentru a topi lingouri și bijuterii de origine rusă și apoi vânzând lingourile la Londra pe piaţa aurului pentru a-și ”spăla” banii.

Alături de gaze și petrol, aurul este o sursă vitală de venituri din resurse naturale pentru Kremlin, generând aproape 13 miliarde de lire sterline pentru economia rusă în 2021. Aproximativ 300 de tone de aur nou sunt extrase în Rusia în fiecare an, făcând țara a treia ca mărime din lume, ca producător de metal prețios, după China și Australia.

Anul trecut, Marea Britanie a impus sancțiuni menite să restrângă exporturile rusești de aur, interzicând orice import sau vânzare de bunuri din aur începând cu iulie 2022, precum și furnizarea oricăror servicii tehnice sau financiare legate de lingouri.

Londra este unul dintre centrele de top din lume pentru tranzacționarea și reglementarea aurului – aproximativ 90% din metalul prețios nou extras în fiecare an este procesat în rafinăriile acreditate de London Bullion Market Association (LBMA), un organism industrial care stabilește de standard pentru comerțul global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Într-un document de 13 pagini distribuit instituțiilor financiare și autorităților de reglementare, NCA, care este responsabilă pentru lupta Marii Britanii împotriva crimei organizate, a declarat că există dovezi ale unor încercări sistematice ale grupurilor ruse de a trimite aur în țările care nu impun sancțiuni occidentale, precum Emiratele Arabe Unite. Apoi este topit în noi lingouri de aur în aceste locații cu noi semne distinctive și reexportat către alte piețe, inclusiv Marea Britanie.

Alerta roșie spunea: „Există îngrijorarea că se fac încercări deliberate de a spăla aurul sancționat pentru a-i masca originea în scopuri de eludare, astfel încât să poată fi ascuns în lanțurile de aprovizionare și vândut în Marea Britanie”.

NCA a spus că se pare că sunt folosite mai multe rute pentru a permite aurului rus exportat către țări terțe să intre pe piața legitimă, inclusiv folosindu-l pentru a produce bijuterii care sunt în cele din urmă casate și transformate în lingouri la rafinăriile acreditate.

Guvernul britanic a anunțat săptămâna trecută sancțiuni împotriva a 29 de persoane și organizații despre care spunea că sunt implicate în vânzările de aur și petrol ale Rusiei, generând venituri fiscale utilizate de Kremlin pentru a finanța invazia sa în Ucraina.

Cei sancționați au inclus o rețea cu sediul în Emiratele Arabe Unite despre care autoritățile britanice au spus că a canalizat peste 300 de milioane de dolari (245 de milioane de lire sterline) în venituri din aur către Moscova și către doi dintre cei mai mari producători de aur din Rusia, Nord Gold și Highland Gold Mining.

#operațiune #Londra #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.