Marea Britanie a emis ”alertă roșie” la Londra: Rusia implicată într-o operațiune secretă

După invazia ordonată de Vladimir Putin în Ucraina acum mai mult de 600 de zile, Occidentul a lovit din plin economia Rusiei prin mai multe pachete de sancțiuni. Dar acum Agenția Națională pentru Crimă (NCA) din Marea Britanie a emis o ”alertă roșie” în sectorul comercianților de aur, deoarece Rusia încearcă printr-o operațiune secretă de spălare de bani, prin tranzacții ilegale cu metalul galben pe piața din Londra, în valoare de 13 miliarde de lire sterline.

Rusia vizează Londra ca parte a unei vaste operațiuni de spălare de bani, prin exporturi de aur în valoare de miliarde de lire sterline, care sunt folosite pentru a ajuta la finanțarea războiului lui Vladimir Putin din Ucraina, a avertizat agenția britanică de luptă împotriva criminalității, potrivit iNews.

Detectivii de la Agenția Națională a Criminalității (NCA) au emis o „alertă roșie” comercianților de aur și autorităților de reglementare din Marea Britanie cu privire la încercările Moscovei de a eluda sancțiunile occidentale, folosind țări terțe, precum Emiratele Arabe Unite, pentru a topi lingouri și bijuterii de origine rusă și apoi vânzând lingourile la Londra pe piaţa aurului pentru a-și ”spăla” banii.

Alături de gaze și petrol, aurul este o sursă vitală de venituri din resurse naturale pentru Kremlin, generând aproape 13 miliarde de lire sterline pentru economia rusă în 2021. Aproximativ 300 de tone de aur nou sunt extrase în Rusia în fiecare an, făcând țara a treia ca mărime din lume, ca producător de metal prețios, după China și Australia.

Anul trecut, Marea Britanie a impus sancțiuni menite să restrângă exporturile rusești de aur, interzicând orice import sau vânzare de bunuri din aur începând cu iulie 2022, precum și furnizarea oricăror servicii tehnice sau financiare legate de lingouri.

Londra este unul dintre centrele de top din lume pentru tranzacționarea și reglementarea aurului – aproximativ 90% din metalul prețios nou extras în fiecare an este procesat în rafinăriile acreditate de London Bullion Market Association (LBMA), un organism industrial care stabilește de standard pentru comerțul global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Într-un document de 13 pagini distribuit instituțiilor financiare și autorităților de reglementare, NCA, care este responsabilă pentru lupta Marii Britanii împotriva crimei organizate, a declarat că există dovezi ale unor încercări sistematice ale grupurilor ruse de a trimite aur în țările care nu impun sancțiuni occidentale, precum Emiratele Arabe Unite. Apoi este topit în noi lingouri de aur în aceste locații cu noi semne distinctive și reexportat către alte piețe, inclusiv Marea Britanie.

Alerta roșie spunea: „Există îngrijorarea că se fac încercări deliberate de a spăla aurul sancționat pentru a-i masca originea în scopuri de eludare, astfel încât să poată fi ascuns în lanțurile de aprovizionare și vândut în Marea Britanie”.

NCA a spus că se pare că sunt folosite mai multe rute pentru a permite aurului rus exportat către țări terțe să intre pe piața legitimă, inclusiv folosindu-l pentru a produce bijuterii care sunt în cele din urmă casate și transformate în lingouri la rafinăriile acreditate.

Guvernul britanic a anunțat săptămâna trecută sancțiuni împotriva a 29 de persoane și organizații despre care spunea că sunt implicate în vânzările de aur și petrol ale Rusiei, generând venituri fiscale utilizate de Kremlin pentru a finanța invazia sa în Ucraina.

Cei sancționați au inclus o rețea cu sediul în Emiratele Arabe Unite despre care autoritățile britanice au spus că a canalizat peste 300 de milioane de dolari (245 de milioane de lire sterline) în venituri din aur către Moscova și către doi dintre cei mai mari producători de aur din Rusia, Nord Gold și Highland Gold Mining.

https://www.youtube.com/watch?v=jCv9nmGJ__I

#operațiune #Londra #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.