Marea Britanie a emis ”alertă roșie” la Londra: Rusia implicată într-o operațiune secretă

După invazia ordonată de Vladimir Putin în Ucraina acum mai mult de 600 de zile, Occidentul a lovit din plin economia Rusiei prin mai multe pachete de sancțiuni. Dar acum Agenția Națională pentru Crimă (NCA) din Marea Britanie a emis o ”alertă roșie” în sectorul comercianților de aur, deoarece Rusia încearcă printr-o operațiune secretă de spălare de bani, prin tranzacții ilegale cu metalul galben pe piața din Londra, în valoare de 13 miliarde de lire sterline.

Rusia vizează Londra ca parte a unei vaste operațiuni de spălare de bani, prin exporturi de aur în valoare de miliarde de lire sterline, care sunt folosite pentru a ajuta la finanțarea războiului lui Vladimir Putin din Ucraina, a avertizat agenția britanică de luptă împotriva criminalității, potrivit iNews.

Detectivii de la Agenția Națională a Criminalității (NCA) au emis o „alertă roșie” comercianților de aur și autorităților de reglementare din Marea Britanie cu privire la încercările Moscovei de a eluda sancțiunile occidentale, folosind țări terțe, precum Emiratele Arabe Unite, pentru a topi lingouri și bijuterii de origine rusă și apoi vânzând lingourile la Londra pe piaţa aurului pentru a-și ”spăla” banii.

Alături de gaze și petrol, aurul este o sursă vitală de venituri din resurse naturale pentru Kremlin, generând aproape 13 miliarde de lire sterline pentru economia rusă în 2021. Aproximativ 300 de tone de aur nou sunt extrase în Rusia în fiecare an, făcând țara a treia ca mărime din lume, ca producător de metal prețios, după China și Australia.

Anul trecut, Marea Britanie a impus sancțiuni menite să restrângă exporturile rusești de aur, interzicând orice import sau vânzare de bunuri din aur începând cu iulie 2022, precum și furnizarea oricăror servicii tehnice sau financiare legate de lingouri.

Londra este unul dintre centrele de top din lume pentru tranzacționarea și reglementarea aurului – aproximativ 90% din metalul prețios nou extras în fiecare an este procesat în rafinăriile acreditate de London Bullion Market Association (LBMA), un organism industrial care stabilește de standard pentru comerțul global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Într-un document de 13 pagini distribuit instituțiilor financiare și autorităților de reglementare, NCA, care este responsabilă pentru lupta Marii Britanii împotriva crimei organizate, a declarat că există dovezi ale unor încercări sistematice ale grupurilor ruse de a trimite aur în țările care nu impun sancțiuni occidentale, precum Emiratele Arabe Unite. Apoi este topit în noi lingouri de aur în aceste locații cu noi semne distinctive și reexportat către alte piețe, inclusiv Marea Britanie.

Alerta roșie spunea: „Există îngrijorarea că se fac încercări deliberate de a spăla aurul sancționat pentru a-i masca originea în scopuri de eludare, astfel încât să poată fi ascuns în lanțurile de aprovizionare și vândut în Marea Britanie”.

NCA a spus că se pare că sunt folosite mai multe rute pentru a permite aurului rus exportat către țări terțe să intre pe piața legitimă, inclusiv folosindu-l pentru a produce bijuterii care sunt în cele din urmă casate și transformate în lingouri la rafinăriile acreditate.

Guvernul britanic a anunțat săptămâna trecută sancțiuni împotriva a 29 de persoane și organizații despre care spunea că sunt implicate în vânzările de aur și petrol ale Rusiei, generând venituri fiscale utilizate de Kremlin pentru a finanța invazia sa în Ucraina.

Cei sancționați au inclus o rețea cu sediul în Emiratele Arabe Unite despre care autoritățile britanice au spus că a canalizat peste 300 de milioane de dolari (245 de milioane de lire sterline) în venituri din aur către Moscova și către doi dintre cei mai mari producători de aur din Rusia, Nord Gold și Highland Gold Mining.

https://www.youtube.com/watch?v=jCv9nmGJ__I

#operațiune #Londra #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.