Marea Britanie a emis ”alertă roșie” la Londra: Rusia implicată într-o operațiune secretă

După invazia ordonată de Vladimir Putin în Ucraina acum mai mult de 600 de zile, Occidentul a lovit din plin economia Rusiei prin mai multe pachete de sancțiuni. Dar acum Agenția Națională pentru Crimă (NCA) din Marea Britanie a emis o ”alertă roșie” în sectorul comercianților de aur, deoarece Rusia încearcă printr-o operațiune secretă de spălare de bani, prin tranzacții ilegale cu metalul galben pe piața din Londra, în valoare de 13 miliarde de lire sterline.

Rusia vizează Londra ca parte a unei vaste operațiuni de spălare de bani, prin exporturi de aur în valoare de miliarde de lire sterline, care sunt folosite pentru a ajuta la finanțarea războiului lui Vladimir Putin din Ucraina, a avertizat agenția britanică de luptă împotriva criminalității, potrivit iNews.

Detectivii de la Agenția Națională a Criminalității (NCA) au emis o „alertă roșie” comercianților de aur și autorităților de reglementare din Marea Britanie cu privire la încercările Moscovei de a eluda sancțiunile occidentale, folosind țări terțe, precum Emiratele Arabe Unite, pentru a topi lingouri și bijuterii de origine rusă și apoi vânzând lingourile la Londra pe piaţa aurului pentru a-și ”spăla” banii.

Alături de gaze și petrol, aurul este o sursă vitală de venituri din resurse naturale pentru Kremlin, generând aproape 13 miliarde de lire sterline pentru economia rusă în 2021. Aproximativ 300 de tone de aur nou sunt extrase în Rusia în fiecare an, făcând țara a treia ca mărime din lume, ca producător de metal prețios, după China și Australia.

Anul trecut, Marea Britanie a impus sancțiuni menite să restrângă exporturile rusești de aur, interzicând orice import sau vânzare de bunuri din aur începând cu iulie 2022, precum și furnizarea oricăror servicii tehnice sau financiare legate de lingouri.

Londra este unul dintre centrele de top din lume pentru tranzacționarea și reglementarea aurului – aproximativ 90% din metalul prețios nou extras în fiecare an este procesat în rafinăriile acreditate de London Bullion Market Association (LBMA), un organism industrial care stabilește de standard pentru comerțul global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Într-un document de 13 pagini distribuit instituțiilor financiare și autorităților de reglementare, NCA, care este responsabilă pentru lupta Marii Britanii împotriva crimei organizate, a declarat că există dovezi ale unor încercări sistematice ale grupurilor ruse de a trimite aur în țările care nu impun sancțiuni occidentale, precum Emiratele Arabe Unite. Apoi este topit în noi lingouri de aur în aceste locații cu noi semne distinctive și reexportat către alte piețe, inclusiv Marea Britanie.

Alerta roșie spunea: „Există îngrijorarea că se fac încercări deliberate de a spăla aurul sancționat pentru a-i masca originea în scopuri de eludare, astfel încât să poată fi ascuns în lanțurile de aprovizionare și vândut în Marea Britanie”.

NCA a spus că se pare că sunt folosite mai multe rute pentru a permite aurului rus exportat către țări terțe să intre pe piața legitimă, inclusiv folosindu-l pentru a produce bijuterii care sunt în cele din urmă casate și transformate în lingouri la rafinăriile acreditate.

Guvernul britanic a anunțat săptămâna trecută sancțiuni împotriva a 29 de persoane și organizații despre care spunea că sunt implicate în vânzările de aur și petrol ale Rusiei, generând venituri fiscale utilizate de Kremlin pentru a finanța invazia sa în Ucraina.

Cei sancționați au inclus o rețea cu sediul în Emiratele Arabe Unite despre care autoritățile britanice au spus că a canalizat peste 300 de milioane de dolari (245 de milioane de lire sterline) în venituri din aur către Moscova și către doi dintre cei mai mari producători de aur din Rusia, Nord Gold și Highland Gold Mining.

https://www.youtube.com/watch?v=jCv9nmGJ__I

#operațiune #Londra #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exportatorii moldoveni de fructe se confruntă din nou cu un blocaj administrativ la exportul către Uniunea Europeană, după ce noile cote de export la fructe pentru 2026 nu au fost încă activate, deși anul a început de aproape două săptămâni. Informația a fost confirmată pentru BANI.MD de Victor Cazacu, directorul companiei Pro Inedit SRL, unul dintre marii exportatori de fructe.

„Iar nu avem cote de export la fructe. Nu a fost introdus noul contingent”, a declarat Cazacu, care a explicat că problema lovește direct exporturile de mere, struguri și prune către România și UE.

Potrivit acestuia, lipsa contingentelor înseamnă taxe vamale mai mari la intrarea în UE, ceea ce duce imediat la scăderea prețurilor de achiziție în Moldova. „La mere prețurile vor scădea cu 15%”, avertizează exportatorul, care susține că pierderile la fiecare camion exportat se ridică la 1000 de euro.

Cazacu spune că firmele nu au nevoie de notificări oficiale pentru a simți efectul: „Noi vedem pe banii noștri, achitați în vama română”.

Exportatorii afirmă că au avertizat autoritățile încă de la 1 ianuarie, dar nu s-a făcut nimic. „Ei au fost anunțați exact din 1 ianuarie de către noi. Nu s-a făcut absolut nimic”, susține Cazacu.

Vineri, reprezentanții Ministerului Economiei i-au comunicat că demersurile către UE au fost trimise abia săptămâna trecută și că „se așteaptă răspunsul”.

„Exact așa a fost și cu prunele, nu au făcut nimic”, spune exportatorul.

Blocajul deja produce pierderi financiare. „Eu personal am pierderi de 10.000 de euro doar din taxe”, afirmă Cazacu.

El acuză lipsa totală de planificare din partea Guvernului: „Asta trebuia prevăzut din timp. Și noi trebuia să fim informați de stat, nu eu să alerg după informații”.

În lipsa contingentelor active, exporturile moldovenești intră pe piața UE cu taxe integrale, ceea ce le face mai scumpe și mai puțin competitive față de producția locală sau de alți furnizori.

Exportatorii avertizează că situația va lovi direct și fermierii, deoarece costurile vamale vor fi transferate înapoi în prețul de achiziție. Primele efecte sunt deja vizibile: prețurile la mere ar putea scădea cu cel puțin 15%.

Anterior cota de export la mere în UE este de 50 de mii de tone, 61 de mii de tone la prune și 40 de mii de tone la struguri. Chiar exportatorul susține că aceste cote sunt mici în comparație cu recolta pe care o au fermierii moldoveni. „De exemplu, în acest an recolta de mere a fort de 300 de mii de tone or, cota de export este doar 5o de mii de tone”.