Marea Britanie pierde de 178 de ori mai mult din Brexit decât câștigă din noile acorduri comerciale negociate Johnson

Acordurile comerciale post-Brexit semnate de guvernul condus de Boris Johnson produc un beneficiu economic neglijabil față de pierderile catastrofale suferite de economia britanică ca urmare a deconectării de piața europeană, scrie The Independent, citând o analiză realizată de cercetători de la Observatorul de Politică Comercială de la Universitatea din Sussex.

Astfel, cele câteva acorduri comerciale, cu Australia sau Noua Zeelandă, de exemplu, vor produce beneficii economice de între 3 și 7 lire per britanic în următorii 15 ani, conform datelor guvernului.

Această creștere economică, de aproximativ 0,02% din PIB vine într-un contrast puternic cu pierderile estimate de 4% suferite ca urmare a ieșirii din Uniunea Europeană, scrie digi24.ro.

Conform analizei cercetătorilor, acordurile economice pe care guvernul lui Boris Johnson a încercat să le prezinte drept „un nou răsărit” și „Marea Britanie globală la apogeu” nu vor avea aproape niciun impact economic măsurabil.

Estimările oficiale, de asemenea, arată pierderi din cauza Brexit de peste 1.250 de lire per persoană în următorii ani, de peste 178 mai mari decât cele mai optimiste predicții în legătură cu câștigurile de pe urma acordurilor comerciale.

Cercetătorii spun că majoritatea acordurilor de liber schimb anunțate de Johnson, precum cele cu Coreea de Sud, Singapore sau Vietnam sunt pur și simplu încercări de a înlocui tratatele pe care acele țări le aveau cu UE și de care beneficia anterior și UK, ca partea a pieței unice.

„Ele nu produc nimic pentru comerțul britanic și din cauza faptului că nu sunt replici perfecte ale vechilor tratate (n. red. – ale UE, de care beneficia și UK ca parte a pieței unice), îl și afectează negativ, chiar dacă foarte puțin”, spune Guillermo Larbalestier, unul dintre cercetători.

Guvernul britanic a motivat spunând că datele sunt „vechi și statice”, deși ele au fost făcute publice chiar de guvern în vară, în încercarea de a susține acordurile comerciale. Guvernul de la Londra susține, de asemenea, că „centrul de gravitație al comerțului global se mută dinspre Europa spre piețele în creștere din Asia -Pacific” și că are ca strategie „lipirea economiei UK de aceste piețe ale zilei de mâine, capturând oportunități economice ca țară agilă și independentă”.

Conform analizei citate, însă, chiar și acordul cu Japonia, prezentat drept o victorie semnificativă, este foarte similar cu cel pe care țara îl avea anterior ca parte a UE, cu mici diferențe care îi vor pune pe exportatorii britanici în dezavantaj față de cei europeni.

„Comparând cu situația în care nu am fi avut niciun acord, acordul cu Japonia va crește PIB-ul cu 1,5 miliarde de lire, 0,07%. Beneficiile vor fi neglijabile față de pierderile generate de Brexit”, spun cercetătorii care au rezultat analiza, concluzionând că acordurile comerciale, cu oricare țară ar fi ele agreate, nu vor putea să contracareze efectele catastrofale produse în economie de Brexit.

#pierderi #brexit #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.