Marea Britanie pierde de 178 de ori mai mult din Brexit decât câștigă din noile acorduri comerciale negociate Johnson

Acordurile comerciale post-Brexit semnate de guvernul condus de Boris Johnson produc un beneficiu economic neglijabil față de pierderile catastrofale suferite de economia britanică ca urmare a deconectării de piața europeană, scrie The Independent, citând o analiză realizată de cercetători de la Observatorul de Politică Comercială de la Universitatea din Sussex.

Astfel, cele câteva acorduri comerciale, cu Australia sau Noua Zeelandă, de exemplu, vor produce beneficii economice de între 3 și 7 lire per britanic în următorii 15 ani, conform datelor guvernului.

Această creștere economică, de aproximativ 0,02% din PIB vine într-un contrast puternic cu pierderile estimate de 4% suferite ca urmare a ieșirii din Uniunea Europeană, scrie digi24.ro.

Conform analizei cercetătorilor, acordurile economice pe care guvernul lui Boris Johnson a încercat să le prezinte drept „un nou răsărit” și „Marea Britanie globală la apogeu” nu vor avea aproape niciun impact economic măsurabil.

Estimările oficiale, de asemenea, arată pierderi din cauza Brexit de peste 1.250 de lire per persoană în următorii ani, de peste 178 mai mari decât cele mai optimiste predicții în legătură cu câștigurile de pe urma acordurilor comerciale.

Cercetătorii spun că majoritatea acordurilor de liber schimb anunțate de Johnson, precum cele cu Coreea de Sud, Singapore sau Vietnam sunt pur și simplu încercări de a înlocui tratatele pe care acele țări le aveau cu UE și de care beneficia anterior și UK, ca partea a pieței unice.

„Ele nu produc nimic pentru comerțul britanic și din cauza faptului că nu sunt replici perfecte ale vechilor tratate (n. red. – ale UE, de care beneficia și UK ca parte a pieței unice), îl și afectează negativ, chiar dacă foarte puțin”, spune Guillermo Larbalestier, unul dintre cercetători.

Guvernul britanic a motivat spunând că datele sunt „vechi și statice”, deși ele au fost făcute publice chiar de guvern în vară, în încercarea de a susține acordurile comerciale. Guvernul de la Londra susține, de asemenea, că „centrul de gravitație al comerțului global se mută dinspre Europa spre piețele în creștere din Asia -Pacific” și că are ca strategie „lipirea economiei UK de aceste piețe ale zilei de mâine, capturând oportunități economice ca țară agilă și independentă”.

Conform analizei citate, însă, chiar și acordul cu Japonia, prezentat drept o victorie semnificativă, este foarte similar cu cel pe care țara îl avea anterior ca parte a UE, cu mici diferențe care îi vor pune pe exportatorii britanici în dezavantaj față de cei europeni.

„Comparând cu situația în care nu am fi avut niciun acord, acordul cu Japonia va crește PIB-ul cu 1,5 miliarde de lire, 0,07%. Beneficiile vor fi neglijabile față de pierderile generate de Brexit”, spun cercetătorii care au rezultat analiza, concluzionând că acordurile comerciale, cu oricare țară ar fi ele agreate, nu vor putea să contracareze efectele catastrofale produse în economie de Brexit.

#pierderi #brexit #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.