Marea Britanie pierde de 178 de ori mai mult din Brexit decât câștigă din noile acorduri comerciale negociate Johnson

08 Nov. 2021, 10:10
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Nov. 2021, 10:10 // Actual //  MD Bani

Acordurile comerciale post-Brexit semnate de guvernul condus de Boris Johnson produc un beneficiu economic neglijabil față de pierderile catastrofale suferite de economia britanică ca urmare a deconectării de piața europeană, scrie The Independent, citând o analiză realizată de cercetători de la Observatorul de Politică Comercială de la Universitatea din Sussex.

Astfel, cele câteva acorduri comerciale, cu Australia sau Noua Zeelandă, de exemplu, vor produce beneficii economice de între 3 și 7 lire per britanic în următorii 15 ani, conform datelor guvernului.

Această creștere economică, de aproximativ 0,02% din PIB vine într-un contrast puternic cu pierderile estimate de 4% suferite ca urmare a ieșirii din Uniunea Europeană, scrie digi24.ro.

Conform analizei cercetătorilor, acordurile economice pe care guvernul lui Boris Johnson a încercat să le prezinte drept „un nou răsărit” și „Marea Britanie globală la apogeu” nu vor avea aproape niciun impact economic măsurabil.

Estimările oficiale, de asemenea, arată pierderi din cauza Brexit de peste 1.250 de lire per persoană în următorii ani, de peste 178 mai mari decât cele mai optimiste predicții în legătură cu câștigurile de pe urma acordurilor comerciale.

Cercetătorii spun că majoritatea acordurilor de liber schimb anunțate de Johnson, precum cele cu Coreea de Sud, Singapore sau Vietnam sunt pur și simplu încercări de a înlocui tratatele pe care acele țări le aveau cu UE și de care beneficia anterior și UK, ca partea a pieței unice.

„Ele nu produc nimic pentru comerțul britanic și din cauza faptului că nu sunt replici perfecte ale vechilor tratate (n. red. – ale UE, de care beneficia și UK ca parte a pieței unice), îl și afectează negativ, chiar dacă foarte puțin”, spune Guillermo Larbalestier, unul dintre cercetători.

Guvernul britanic a motivat spunând că datele sunt „vechi și statice”, deși ele au fost făcute publice chiar de guvern în vară, în încercarea de a susține acordurile comerciale. Guvernul de la Londra susține, de asemenea, că „centrul de gravitație al comerțului global se mută dinspre Europa spre piețele în creștere din Asia -Pacific” și că are ca strategie „lipirea economiei UK de aceste piețe ale zilei de mâine, capturând oportunități economice ca țară agilă și independentă”.

Conform analizei citate, însă, chiar și acordul cu Japonia, prezentat drept o victorie semnificativă, este foarte similar cu cel pe care țara îl avea anterior ca parte a UE, cu mici diferențe care îi vor pune pe exportatorii britanici în dezavantaj față de cei europeni.

„Comparând cu situația în care nu am fi avut niciun acord, acordul cu Japonia va crește PIB-ul cu 1,5 miliarde de lire, 0,07%. Beneficiile vor fi neglijabile față de pierderile generate de Brexit”, spun cercetătorii care au rezultat analiza, concluzionând că acordurile comerciale, cu oricare țară ar fi ele agreate, nu vor putea să contracareze efectele catastrofale produse în economie de Brexit.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Feb. 2026, 17:33 // Actual //  Grîu Tatiana

Școlile ar putea trece la lecții online, iar instituțiile publice centrale își vor începe activitatea mai târziu, după ce pentru 18 februarie a fost emis cod portocaliu de polei și ninsori.

Premierul Alexandru Munteanu a semnat o dispoziție prin care ministerele și autoritățile administrative centrale vor avea un program decalată, începând cu ora 09:00. Măsura are scopul de a reduce aglomerația din trafic și riscul producerii accidentelor, în condițiile în care se anunță drumuri acoperite de zăpadă și polei.

Instituțiile centrale vor începe programul la ora 09:00, iar ora încheierii activității, precum și posibilitatea de a lucra la distanță pentru anumite categorii de angajați, vor fi stabilite de conducătorii fiecărei instituții.

Totodată, autoritățile sunt obligate să asigure curățarea zăpezii și a gheții din jurul sediilor pe care le gestionează. Instituțiile responsabile de gestionarea situațiilor de criză vor activa protocoalele operaționale și vor prezenta planuri de intervenție.

La solicitare, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Armata Națională vor interveni pentru a sprijini autoritățile locale în zonele afectate și pentru a asigura accesul către obiectivele critice.

În ceea ce privește procesul educațional, autoritățile publice locale, împreună cu instituțiile de învățământ, vor decide, în funcție de situația din teren, dacă lecțiile din 18 februarie se vor desfășura cu prezență fizică sau în regim online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!