Marian, lăsat cu buza umflată! Cele 500 de milioane de lei rămân în bugetul Găgăuziei: Vom interveni în scurt timp

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituționale modificările aduse la articolul 6, aliniatul 11 din Codul Fiscal referitor la restituirea taxei pe valoare adăugată (TVA) din bugetul Găgăuziei. Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a comunicat că, până la o eventuală intervenție a Parlamentului, restituirea TVA și a accizelor achitate de agenții economici din UTA cu statut special se va realiza de la bugetul de stat.

În plus, Curtea a dispus că restituirea sumei TVA și a accizelor pentru perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2023 și 22 februarie 2024 va fi realizată de la bugetul UTA cu statut special. În cazul în care suma restituirii depășește suma taxelor colectate la bugetul UTA cu statut special, diferența va fi acoperită de la bugetul de stat.

Această decizie vine ca urmare a unei contestații legate de modificările aduse Codului Fiscal care permiteau restituirea TVA din bugetul Găgăuziei. Curtea Constituțională a concluzionat că aceste modificări contravin principiului unității fiscale a statului și au fost declarate neconstituționale.

Deputatul Radu Marian , într-o postare pe Telegram, susține că decizia Curții Constituționale cu referire la legea cu privire la returnare a TVA către agenții economic locali din bugetul UTAG. Înțeleg că decizia a fost luată din considerente de procedură.

„Vom aștepta decizia motivată a Curții și în baza acesteia, vom interveni în cel mai scurt timp printr-o nouă lege. Ne vom asigura că restituirea TVA în UTAG se realizează la fel ca și în alte regiuni ale țării – și anume TVA-ul va fi încasat și rambursat de la aceeași sursă – bugetul de stat. Nu vom lăsa situația așa cum este acum. Credem că toate localitățile din Republica Moldova și toți cetățenii ei, indiferent dacă ei locuiesc la Ungheni, Cahul, Ceadîr-Lunga, sau Bălți, merită să beneficieze în mod egal și echitabil de fondurile guvernamentale. Vom avea un dialog constant cu reprezentanții din raioanele Vulcănești, Ceadîr-Lunga și Comrat care nu sunt afiliați grupării criminale Șor, pentru a găsi cea mai bună soluție în ceea ce privește procesul de rambursare TVA”, se mai arată în mesajul lui Radu Marian.

În vara anului trecut a fost modificat Codul Fiscal prin care TVA urma să fie rambursat din bugetul Găgăuziei. Este vorba de 500 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curtea #decizie #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.