Marian, lăsat cu buza umflată! Cele 500 de milioane de lei rămân în bugetul Găgăuziei: Vom interveni în scurt timp

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituționale modificările aduse la articolul 6, aliniatul 11 din Codul Fiscal referitor la restituirea taxei pe valoare adăugată (TVA) din bugetul Găgăuziei. Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a comunicat că, până la o eventuală intervenție a Parlamentului, restituirea TVA și a accizelor achitate de agenții economici din UTA cu statut special se va realiza de la bugetul de stat.

În plus, Curtea a dispus că restituirea sumei TVA și a accizelor pentru perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2023 și 22 februarie 2024 va fi realizată de la bugetul UTA cu statut special. În cazul în care suma restituirii depășește suma taxelor colectate la bugetul UTA cu statut special, diferența va fi acoperită de la bugetul de stat.

Această decizie vine ca urmare a unei contestații legate de modificările aduse Codului Fiscal care permiteau restituirea TVA din bugetul Găgăuziei. Curtea Constituțională a concluzionat că aceste modificări contravin principiului unității fiscale a statului și au fost declarate neconstituționale.

Deputatul Radu Marian , într-o postare pe Telegram, susține că decizia Curții Constituționale cu referire la legea cu privire la returnare a TVA către agenții economic locali din bugetul UTAG. Înțeleg că decizia a fost luată din considerente de procedură.

„Vom aștepta decizia motivată a Curții și în baza acesteia, vom interveni în cel mai scurt timp printr-o nouă lege. Ne vom asigura că restituirea TVA în UTAG se realizează la fel ca și în alte regiuni ale țării – și anume TVA-ul va fi încasat și rambursat de la aceeași sursă – bugetul de stat. Nu vom lăsa situația așa cum este acum. Credem că toate localitățile din Republica Moldova și toți cetățenii ei, indiferent dacă ei locuiesc la Ungheni, Cahul, Ceadîr-Lunga, sau Bălți, merită să beneficieze în mod egal și echitabil de fondurile guvernamentale. Vom avea un dialog constant cu reprezentanții din raioanele Vulcănești, Ceadîr-Lunga și Comrat care nu sunt afiliați grupării criminale Șor, pentru a găsi cea mai bună soluție în ceea ce privește procesul de rambursare TVA”, se mai arată în mesajul lui Radu Marian.

În vara anului trecut a fost modificat Codul Fiscal prin care TVA urma să fie rambursat din bugetul Găgăuziei. Este vorba de 500 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curtea #decizie #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.