Marian, lăsat cu buza umflată! Cele 500 de milioane de lei rămân în bugetul Găgăuziei: Vom interveni în scurt timp

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituționale modificările aduse la articolul 6, aliniatul 11 din Codul Fiscal referitor la restituirea taxei pe valoare adăugată (TVA) din bugetul Găgăuziei. Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a comunicat că, până la o eventuală intervenție a Parlamentului, restituirea TVA și a accizelor achitate de agenții economici din UTA cu statut special se va realiza de la bugetul de stat.

În plus, Curtea a dispus că restituirea sumei TVA și a accizelor pentru perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2023 și 22 februarie 2024 va fi realizată de la bugetul UTA cu statut special. În cazul în care suma restituirii depășește suma taxelor colectate la bugetul UTA cu statut special, diferența va fi acoperită de la bugetul de stat.

Această decizie vine ca urmare a unei contestații legate de modificările aduse Codului Fiscal care permiteau restituirea TVA din bugetul Găgăuziei. Curtea Constituțională a concluzionat că aceste modificări contravin principiului unității fiscale a statului și au fost declarate neconstituționale.

Deputatul Radu Marian , într-o postare pe Telegram, susține că decizia Curții Constituționale cu referire la legea cu privire la returnare a TVA către agenții economic locali din bugetul UTAG. Înțeleg că decizia a fost luată din considerente de procedură.

„Vom aștepta decizia motivată a Curții și în baza acesteia, vom interveni în cel mai scurt timp printr-o nouă lege. Ne vom asigura că restituirea TVA în UTAG se realizează la fel ca și în alte regiuni ale țării – și anume TVA-ul va fi încasat și rambursat de la aceeași sursă – bugetul de stat. Nu vom lăsa situația așa cum este acum. Credem că toate localitățile din Republica Moldova și toți cetățenii ei, indiferent dacă ei locuiesc la Ungheni, Cahul, Ceadîr-Lunga, sau Bălți, merită să beneficieze în mod egal și echitabil de fondurile guvernamentale. Vom avea un dialog constant cu reprezentanții din raioanele Vulcănești, Ceadîr-Lunga și Comrat care nu sunt afiliați grupării criminale Șor, pentru a găsi cea mai bună soluție în ceea ce privește procesul de rambursare TVA”, se mai arată în mesajul lui Radu Marian.

În vara anului trecut a fost modificat Codul Fiscal prin care TVA urma să fie rambursat din bugetul Găgăuziei. Este vorba de 500 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curtea #decizie #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.