Marian, lăsat cu buza umflată! Cele 500 de milioane de lei rămân în bugetul Găgăuziei: Vom interveni în scurt timp

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituționale modificările aduse la articolul 6, aliniatul 11 din Codul Fiscal referitor la restituirea taxei pe valoare adăugată (TVA) din bugetul Găgăuziei. Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a comunicat că, până la o eventuală intervenție a Parlamentului, restituirea TVA și a accizelor achitate de agenții economici din UTA cu statut special se va realiza de la bugetul de stat.

În plus, Curtea a dispus că restituirea sumei TVA și a accizelor pentru perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2023 și 22 februarie 2024 va fi realizată de la bugetul UTA cu statut special. În cazul în care suma restituirii depășește suma taxelor colectate la bugetul UTA cu statut special, diferența va fi acoperită de la bugetul de stat.

Această decizie vine ca urmare a unei contestații legate de modificările aduse Codului Fiscal care permiteau restituirea TVA din bugetul Găgăuziei. Curtea Constituțională a concluzionat că aceste modificări contravin principiului unității fiscale a statului și au fost declarate neconstituționale.

Deputatul Radu Marian , într-o postare pe Telegram, susține că decizia Curții Constituționale cu referire la legea cu privire la returnare a TVA către agenții economic locali din bugetul UTAG. Înțeleg că decizia a fost luată din considerente de procedură.

„Vom aștepta decizia motivată a Curții și în baza acesteia, vom interveni în cel mai scurt timp printr-o nouă lege. Ne vom asigura că restituirea TVA în UTAG se realizează la fel ca și în alte regiuni ale țării – și anume TVA-ul va fi încasat și rambursat de la aceeași sursă – bugetul de stat. Nu vom lăsa situația așa cum este acum. Credem că toate localitățile din Republica Moldova și toți cetățenii ei, indiferent dacă ei locuiesc la Ungheni, Cahul, Ceadîr-Lunga, sau Bălți, merită să beneficieze în mod egal și echitabil de fondurile guvernamentale. Vom avea un dialog constant cu reprezentanții din raioanele Vulcănești, Ceadîr-Lunga și Comrat care nu sunt afiliați grupării criminale Șor, pentru a găsi cea mai bună soluție în ceea ce privește procesul de rambursare TVA”, se mai arată în mesajul lui Radu Marian.

În vara anului trecut a fost modificat Codul Fiscal prin care TVA urma să fie rambursat din bugetul Găgăuziei. Este vorba de 500 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curtea #decizie #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Produsele din pește și alte viețuitoare acvatice vor ajunge pe piață în condiții mai stricte de control sanitar-veterinar, după ce Guvernul a aprobat un nou regulament care stabilește reguli detaliate pentru circulația animalelor acvatice și pentru comercializarea produselor obținute din acestea.

Potrivit note informative, intervenția este motivată de riscurile pentru sănătatea animală și siguranța alimentelor, în condițiile în care multe dintre bolile listate pot afecta inclusiv sănătatea oamenilor. Autorii documentului atrag atenția că focarele de boală în unitățile de acvacultură duc la scăderea producției, creșterea costurilor de tratament și control, sacrificarea animalelor și pierderea piețelor, generând pierderi economice semnificative.

„Implementarea acestor reglementări va contribui la prevenirea și controlul bolilor, asigurarea populației cu produse de calitate, reducerea riscurilor de pierderi economice la unitățile de profil și consolidarea controlului lanțului alimentar și a siguranței alimentare”, afirmă ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Noul regulament introduce cerințe clare privind curățarea și dezinfecția mijloacelor de transport, schimburile și evacuările de apă, precum și măsuri de biosecuritate menite să reducă riscurile asociate transportului animalelor acvatice.

Înainte de fiecare transport, medicul veterinar oficial este obligat să efectueze un control documentar al înregistrărilor privind mortalitatea și starea de sănătate, dar și o inspecție clinică a animalelor, inclusiv în cazul categoriilor la care semnele bolii sunt mai puțin evidente, cum ar fi ouăle și moluștele.

Certificatul de sănătate animală trebuie să conțină date despre expeditor, destinatar, unitatea de origine și cea de destinație, specie, cantitate, precum și scopul utilizării animalelor, fie că este vorba despre creștere, carantină, relocare, consum uman sau cercetare. În cazul produselor provenite din zone cu restricții, documentele trebuie să includă inclusiv denumirea bolii relevante și detalii despre zona de origine. De asemenea, autoritatea competentă are obligația să notifice statul de destinație în cazul transporturilor externe și să furnizeze informațiile prevăzute de regulament.

Nota informativă prezintă și un exemplu concret al cheltuielilor de biosecuritate, arătând că dezinfectarea unui bazin de 100 m² pentru creșterea peștilor implică un cost estimativ de aproximativ 2 400 de lei.

Autorii proiectului precizează că noile prevederi nu implică costuri de conformare legate de eliberarea unor acte permisive suplimentare, întrucât nu introduc autorizații noi, ci detaliază cerințele tehnice și sanitar-veterinare. În schimb, obținerea și menținerea statutului de „indemn de boală” pentru anumite zone sau compartimente va permite circulația liberă în țară și exportul fără restricții pe piața internațională a animalelor și produselor de acvacultură.

Regulamentul prevede și restricții pentru momelile vii utilizate la pescuit, care trebuie să provină din zone cu statut de indemn de boală atunci când sunt folosite în astfel de zone, pentru a preveni introducerea agenților patogeni în habitate naturale sau în unități de acvacultură.