Marile bănci centrale continuă lupta cu inflaţia prin majorări de dobânzi, semn că nu le sperie furtuna bancar

24 Mart. 2023, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Mart. 2023, 05:45 // Actual //  bani.md

În SUA, în zona euro, în Marea Bri­tanie şi în Elveţia băncile centrale con­tinuă să lupte prin majorări de dobânzi cu o inflaţie care nu doar că nu ce­dea­ză, dar pe unele fronturi şi contraata­că.

Este un semn că pagubele pe care le fac preţurile în creştere în economii sunt mult prea mari pentru a fi trecute pe plan secund şi că economiile în sine sunt rezistente la rece­siu­ne. Apoi, creşterile recente de dobânzi semna­li­zează încrederea băncilor centrale că proble­me­le din sectorul bancar pot fi ţinute sub control. De aceea, cel puţin în zona euro, unde furtuna bancară a lovit doar acţiunile băncilor şi nu instituţiile de credit, este de aşteptat ca dobânzile să-şi continue creşterea, poate nu la fel de agresiv ca până acum.

În Europa de Est, situaţia este dife­rită deoarece băncile centrale au o­prit de mult ofensiva majorărilor de dobânzi şi aşteaptă să vadă e­fec­tul acţiunilor de până acum. În Polonia, spre exemplu, infla­ţia a accelerat la un nou record în februarie, însă cei mai mulţi analişti şi mai ales oficiali asigu­ră că acela este punctul de vârf de unde începe lungul drum des­cen­dent. În economia poloneză, cea mai mare din regiune, creşterile de preţuri au fost conduse de scumpiri la alimente, transport şi energie, de mult timp motoarele principale ale inflaţiei.

Şi în Ungaria banca centrală poartă o lup­tă, dar cu guvernul cheltuitor, care vrea do­bânzi mai mici. Mai precis, banca centrală este sub asediul guvernului, care i-a limitat capaci­tatea de a înăspri politica monetară printr-un decret ce interzice investitorilor instituţionali locali şi deponenţilor mari să profite de fa­ci­lităţile de depozit pe perioadă foarte scurtă cu dobândă de 18% ale instituţiei, potrivit Bloomberg.

Un­garia are cea mai puternică inflaţie din UE şi cele mai mari dobânzi. Cea de bază este de 13%. De asemenea, administraţia premierului Viktor Orban a extins cu 3 luni, până pe 30 iunie, o limită a dobânzilor pe care băncile comerciale le pot plăti pentru depozite. Între timp, forin­tul maghiar, devenit una dintre cele mai in­stabile monede din lume, se depreciază la cea mai mică turbulenţă.

Deprecierea forintului a fost o politică preferată a guvernului Orban de­oarece face mai ieftine exporturile pe pie­ţele internaţionale. Acum creează şi mai multă inflaţie prin scumpirea importurilor. Creşterea dobânzilor are şi scopul de a stabiliza forintul. În acest context, cel mai probabil banca cen­trală nu va face schimbări majore în politica monetară în viitorul apropiat.

Dacă în Ungaria guvernatorul băncii cen­trale György Matolcsy s-a transformat din mâ­na dreaptă a lui Orban în cel mai mare critic al guvernului acestuia, în Polonia conducerea băn­cii centrale este aliată, chiar şi politic, cu partidul de guvernământ. De aceea, acolo ban­ca centrală vorbeşte deschis despre posi­bilitatea reducerii dobânzilor, cu concluzia, mereu, că încă nu a venit timpul pentru un astfel de pas. Dar o face pentru că majorarea dobânzilor i-a nemulţumit pe polonezi, făcând ca pentru mulţi ratele la credite să fie prea împovărătoare.

Inflaţia poloneză a accelerat din nou în februarie, la 18,4%, un nivel mic dacă este com­parat cu cel de 25,4% din Ungaria, dar totuşi cel mai ridicat din ultimii 26 de ani. In­flaţia creşte deja de doi ani şi mai toată lumea se aşteaptă ca februarie să fie vârful. Însă ni­velul de 18,4% reflectă şi o schimbare a ele­men­telor din coşul de inflaţie pe baza căruia institutul central de statistică îşi face calculele.

Astfel, prin noul model, rata de inflaţie din ianuarie a fost recalculată de la 17,2% la 16,6%. După modelul vechi, inflaţia din februarie ar fi ajuns probabil la 20%.
În SUA, unde a izbucnit furtuna bancară ca un efect secundar al creşterii dobânzilor, banca centrală n-a ezitat să majoreze din nou dobânzile săptămâna aceasta, dar cu un ritm mai lent, de 25 de puncte de bază. De asemenea, Rezerva Federală a lăsat indicii că în următoarele luni ar putea începe o perioadă de pauză. Aceasta pentru că turbulenţele recente din sectorul bancar „vor avea probabil ca rezultat înăsprirea condiţiilor de creditare pentru gospodării şi afaceri şi vor pune presiuni pe activitatea economică, angajări şi inflaţie“, se arată într-un comunicat al Fed.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

21 Ian. 2026, 10:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Ian. 2026, 10:15 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokayev, a anunțat o reformă profundă a sistemului politic al țării, care prevede lichidarea parlamentului bicameral și trecerea la un legislativ unicameral, în cazul în care modificările constituționale vor fi aprobate prin referendum național. Anunțul a fost făcut pe 20 ianuarie, în cadrul ședinței Narodnîi Kurultai, desfășurată la Kîzîlorda, pe care Tokayev a calificat-o drept ultima din istoria acestui organ consultativ, scrie The Insider.

Potrivit Deutsche Welle, este vorba despre cea mai amplă reformă instituțională din 2022 încoace, când Kazahstanul a trecut deja prin modificări constituționale semnificative.

Conform planului prezentat de șeful statului, Senatul și Majilisul vor fi desființate, urmând să fie înlocuite de un parlament unicameral denumit „Kurultai”, format din 145 de deputați, aleși pentru un mandat de cinci ani. Alegerile vor avea loc exclusiv prin sistem proporțional, pe liste de partid, iar circumscripțiile uninominale, reintroduse la scrutinul din 2023, vor fi din nou eliminate.

Totodată, va fi menținută cota obligatorie pentru femei, tineri și persoane cu dizabilități pe listele de partid. Numărul comisiilor parlamentare urmează să fie redus de la 11 la 8, iar președintele legislativului ar putea avea trei vicepreședinți, față de doi în prezent.

Noul parlament va primi atribuții suplimentare, inclusiv participarea la formarea Curții Constituționale, a Camerei Supreme de Audit și a Comisiei Electorale Centrale, instituții care până acum erau în mare parte controlate de președinte.

Un alt element-cheie al reformei este lichidarea Adunării Poporului Kazahstanului, un organism consultativ creat pe vremea fostului președinte Nursultan Nazarbaev, care beneficia de locuri garantate în parlament. Tokayev a declarat că orice formă de cote speciale contravine ideii unui parlament independent, subliniind că noul legislativ „nu are nevoie de tutelă sau control”.

În locul Adunării Poporului și al Narodnîi Kurultai, președintele propune crearea unui nou organ consultativ, Halyk Kenesy (Consiliul Popular), care ar putea primi drept de inițiativă legislativă. Consiliul ar urma să fie compus din 126 de membri, reprezentanți ai organizațiilor civice, structurilor etnoculturale și autorităților locale, toți numiți de președinte.

Totodată, Tokayev a anunțat intenția de a crea funcția de vicepreședinte, care va fi consacrată în Constituție după referendum. Vicepreședintele va fi numit de președinte, cu acordul parlamentului, și va avea atribuții politice și de reprezentare, inclusiv participarea la ședințele legislativului și la contacte internaționale.

Critici: „autonomie mai degrabă simbolică”
Politologul Ivan Preobrajenski, citat de publicația The Insider, consideră că reforma va spori doar simbolic independența parlamentului:

„Tokayev își reconstruiește sistemul de putere pentru propriile obiective, inclusiv pentru tranziția politică pe care a promis-o în 2029. Eliminarea circumscripțiilor uninominale reduce riscul apariției unor deputați independenți, iar partidele sunt deja controlate de președinte. Introducerea funcției de vicepreședinte este esențială — persoana care va ocupa prima acest post va fi percepută automat drept posibil succesor al lui Tokayev”, a declarat analistul.

Pe 21 ianuarie, Tokayev urmează să semneze un decret privind crearea Comisiei Constituționale, care va elabora proiectul de modificare a Legii Fundamentale. Referendumul ar putea avea loc la sfârșitul lunii martie, iar, în cazul aprobării, alegerile pentru noul parlament unicameral ar putea fi organizate la câteva luni distanță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!