Mașini electrice, probleme pe timp de iarnă. Cele 5 lucruri pe care trebuie să le știi

Într-un studiu exclusiv publicat de compania canadiană Recurrent, se arată că vehiculele electrice (EV) se confruntă cu provocări semnificative în condiții de iarnă, aducând în prim plan scăderea semnificativă a autonomiei și timpului de încărcare în această perioadă. Acest aspect devine crucial în contextul pregătirilor pentru alegerile prezidențiale din 2024, unde se observă un interes crescut pentru vehiculele electrice în diverse regiuni, scrie The Star.

Studiul, care a analizat peste 10.000 de mașini din SUA, inclusiv 18 modele populare de vehicule electrice, evidențiază că, în medie, aceste mașini își mențin doar 70% din autonomie în condiții de îngheț. Datele au inclus variabile complexe precum teren denivelat, viteze variabile și îmbătrânirea bateriilor vehiculelor.

Daniel Breton, președintele și CEO al Electric Mobility Canada, a subliniat că nu doar vehiculele electrice sunt afectate de condițiile meteorologice reci. Majoritatea mașinilor electrice pierd între 10% și 50% din autonomie în temperaturi între 0°C și -40°C, în timp ce mașinile pe benzină pierd 15% din autonomie la -7°C.

Studiul arată că încărcarea vehiculelor electrice poate dura cu 10 până la 50% mai mult timp în condiții de frig, în funcție de model. Factori precum încetinirea reacțiilor chimice și fizice în baterii și necesitatea de a încălzi interiorul mașinii contribuie la această creștere a timpului de încărcare.

Pentru a minimiza aceste probleme, șoferii de vehicule electrice sunt sfătuiți să își „precondiționeze” mașina, încălzind-o în timp ce încă se încarcă, și să utilizeze cu înțelepciune funcții precum încălzitoarele pentru scaune și volan încălzit pentru a conserva energia bateriei. De asemenea, studiul subliniază că vehiculele electrice echipate cu pompe de căldură pot fi mai eficiente energetic în condiții de iarnă, comparativ cu cele care utilizează încălzitoare rezistive tradiționale.

În contextul acestei cercetări, conducătorii auto și potențialii cumpărători de mașini electrice sunt îndemnați să fie conștienți de provocările specifice iernii și să ia măsuri adecvate pentru a maximiza performanța vehiculului în această perioadă.

#iarna #probleme #Tesla #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.