Mega-operațiune transfrontalieră de spălare de bani. E vorba de zeci de milioane de euro. Sunt implicați și moldoveni

07 Dec. 2022, 14:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Dec. 2022, 14:31 // Actual //  bani.md

Nouă persoane sunt propuse spre arestare într-o ancheta în care sunt suspiciuni potrivit cărora 70 de milioane de euro, bani proveniţi din infracţiuni, ar fi fost spălaţi de o reţea transfrontalieră prin firme-paravan înfiinţate în România.

Procurorii DIICOT din România au făcut, marți, 13 percheziții în București și Călărași, într-un dosar privind fapte de spălare de bani proveniți din fraudă informatică și înșelăciune. Simultan, au fost percheziții în Suedia (4) și Republica Moldova (8). Concret, potrivit DIICOT, în intervalul februarie 2018 – ianuarie 2021, pe teritoriul României, Bulgariei, Poloniei și Ungariei s-a conturat și dezvoltat un grup organizat specializat în activități de spălare a banilor. Nouă persoane sunt propuse spre arestare, iar o alta este cercetată sub control judiciar.

Anchetatorii susțin că grupul punea la dispoziția altor grupări infracționale persoane, societăți comerciale paravan, conturi bancare și o infrastructură vastă în scopul mutării, ascunderii și spălării sumelor de bani provenite din infracțiuni.

„În acest scop, cetățeni din alte țări europene (ucrainieni, moldoveni, suedezi) s-au deplasat pe teritoriul României, în vederea înființării de societăți comerciale destinate comiterii de infracțiuni (fără un obiect real de activitate, cu valabilitate de un an și cu sediul social la un birou de avocatură). Pe numele acestor societăți comerciale au fost deschise ulterior conturi bancare, fiind obținute cardurile bancare și accesul la serviciul de online banking.

Activitatea infracțională a grupului a fost permanent axată pe furnizarea serviciilor de spălare a banilor proveniți din infracțiuni de înșelăciune și fraudă informatică, fiind identificate două moduri de operare pentru infracțiunile predicat:

-CEO Fraud/BEC Fraud (Business E-mail Compromise Fraud), reprezentată de o fraudă informatică sau după caz înșelăciune îndreptată împotriva unor persoane juridice (firmă, companie, holding, etc.), din Europa, Australia, America de Nord, America de Sud și, uneori, Asia;

-înșelăciuni, ce au avut ca fundament investiții în capital de risc pe platforme de tranzacționare nereglementate în Uniunea Europeană, îndreptate împotriva unor persoane fizice, care au fost atrase prin diferite metode de inginerie socială să investească prin intermediul unui „broker” pe astfel de platforme și, ulterior, au fost deposedate, prin diverse mijloace, de fondurile depuse”, transmite DIICOT.

Procurorii spun că banii obţinuţi au fost transferaţi prin firme-fantomă către conturi din Europa şi au ajuns ulterior în conturile societăţilor din România, fiind ulterior redirecţionate către compani controlate prin interpuși în Hong Kong și Israel.

„Precizăm faptul că, volumul tranzacțiilor care fac obiectul activităților de urmărire penală, depășește suma de 70 de milioane de euro, unele transferuri fiind mai mari de 3 milioane de euro. Valoarea totală a bunurilor indisponibilizate în cauză este de peste 5 milioane de USD”, informează DIICOT.

Cooperarea judiciară a fost facilitată de EUROJUST și EUROPOL, fiind încheiat, prin intermediul EUROJUST, un acord privind constituirea unei echipe comune de anchetă cu autoritățile judiciare din Ucraina și Italia. De asemenea, au fost formulate aproximativ 100 de cereri de asistență judiciară internațională și ordine europene de anchetă, mai spun procurorii antimafia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Dec. 2025, 16:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Dec. 2025, 16:58 // Actual //  Grîu Tatiana

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII