Mega-tranzacție pe piața bancară! Ce se întâmplă cu o bancă din Republica Moldova

Consiliul Concurenței analizează operațiunea de concentrare pe piața bancară. Este vorba de preluarea de că către Victoriabank a BCR Chișinău.

„Întreprinderile implicate în operațiunea de concentrare economică notificată pe teritoriul Republicii Moldova desfășoară activități bancare. În vederea stabilirii compatibilităţii concentrării economice cu mediul concurenţial normal, Consiliul Concurenței va analiza operaţiunea notificată. Consiliul Concurenţei este interesat în obţinerea observaţiilor şi punctelor de vedere de la agenţii economici terţi referitor la modul în care concentrarea economică notificată, afectează sau poate afecta concurenţa”, spune Consiliul Concurenței.

Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc în a doua parte a acestui an și este necesar să îndeplinească mai multe condiții suspensive, inclusiv aprobarea Băncii Naționale a Moldovei, a Băncii Naționale a României, a Băncii Centrale Europene, a Consiliului Concurenței din Republica Moldova și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare din Republica Moldova. Până la primirea aprobărilor, BCR Chișinău și Victoriabank își vor desfășura activitatea independent, după care va avea loc integrarea BCR Chișinău în Victoriabank.

BCR Chișinău are peste 13.000 de clienți activi, 110 angajați și patru unități, două în Chișinău, respectiv câte o unitate în Cahul și Bălți.

Datele Băncii Naționale a Moldovei relevă că la sfârșitul lunii mai Voctoriabank contabiliza un profit de 364,3 milioane de lei, depozite – 21 miliarde de lei și credite acordate – 5,7 miliarde de lei. Banca avea active în sumă de 26,2 miliarde de lei.

BCR Chișinău înregistrat un profit de 47,6 milioane de lei, depozite de 2 miliarde de lei, credite de 1,2 miliarde de lei, iar volumul total al activelor se cifra la 2,8 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Victoriabank #BCR #tranzactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.